A fost sfinţită prima biserică românească din Ucraina

Biserica ortodoxă din satul Camîşovca (Hagi Curda) a fost sfinţită, iniţial, în anul 1875 şi şi-a îndeplinit misiunea până în 1979, când bolşevicii au decis demolarea acesteia. Locuitorii satului, majoritatea români, au reînfiinţat parohia românească în 1995, însă a fost nevoie de multă luptă cu autorităţile ucrainene, dar şi cu unii săteni, simpatizanţi ai Mitropoliei de la Moscova, pentru ca, în sfârşit, credincioşii să se vadă într-un locaş unde să poată asculta cărţile sfinte în limba română. În 2006, datorită eforturilor lui Vasile Iordăchescu, hagicurdean adevărat, au demarat lucrările de construcţie pentru noul locaş. Biserica a fost ridicată cu sprijinul Departamentului Românilor de Pretutindeni, al Consiliului Mondial Român şi al sătenilor. În doar patru ani şi jumătate, meşterii au finisat edificarea lăcaşului, iar în iulie 2010 preotul Anatolie Cristea a putut oficia aici primele slujbe religioase.

 În dimineaţa zilei de sâmbătă, 16 iulie, curtea Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” (foto) din Camîşovca a început să se umple de săteni şi oaspeţi din România şi R. Moldova. Totodată, satul a fost împânzit de zeci de miliţieni ucraineni, care s-au adunat în număr mare în preajma bisericii şi au blocat accesul pe unele străzi…

Sfinţirea locaşului a fost oficiată de un sobor de preoţi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu ÎPS Petru, care a ţinut apoi o liturghie frumoasă în faţa sătenilor – bătrâni şi tineri care au lăsat treburile de acasă ca să-i asculte pe oaspeţii veniţi „tocmai de la Chişinău”. „O reeditare a acestui eveniment nu cred că va mai fi posibilă. Autorităţile ucrainene nu vor să ne îngăduie ca să ajungem la adevăr, că moldovenii de aici sunt tot români”, a spus parohul Anatolie Cristea care, de un de zile, face naveta de la Cantemir ca să ţină slujbele la Camîşovca. El recunoaşte totuşi că, de când a fost ridicată biserica, atitudinea unor săteni faţă de el s-a schimbat. „Când am venit aici, am primit reproşuri verbale din partea unor tineri din sat, dar acum, slavă Domnului, mai mulţi oameni vorbesc favorabil despre noi şi vin la biserica noastră. Îmi pare că facem o mişcare spre bine”, crede preotul.

Sub ochiul vigilent al miliţiei ucrainene…

Nu toţi cei care şi-au dorit au reuşit să ajungă la ceremonia de sfinţire a bisericii româneşti din Camîşovca. Oaspeţii sosiţi mai devreme au fost bulversaţi de ştirea că vameşii ucraineni au blocat trei autocare din România la punctul de trecere Giurgiuleşti-Reni. Pe o arşiţă cumplită, fără a oferi explicaţii, ucrainenii i-au ţinut cinci ore în vamă pe cei 130 de tineri din autocare, majoritatea studenţi şi membri ai Platformei Civice „Acţiunea 2012”. În primele două ore, ucrainenii spuneau că la postul vamal nu este curent electric. Abia după intervenţia reprezentantului de la Consulatul român din Odesa, tinerii au putut ajunge la Camîşovca, tocmai când evenimentul se epuizase deja. În aceeaşi zi, ucrainenii i-au întors din cale pe doi jurnalişti români: Simona Lazăr de la Jurnal Naţional şi Valentin Ţigău de la Radio România. Vameşii le-au invocat faptul că ei au primit interdicţia de a mai intra în Ucraina în 2009, atunci când ambii au publicat reportaje despre cum sunt încălcate drepturile românilor din sudul Basarabiei de către autorităţile ucrainene.
 
Satul Camîşovca – cu circa 3600 de locuitori, dintre care 98 la sută sunt moldoveni (români) – se află în raionul Ismail, regiunea Odesa, pe malul lacului Chitai. Până în 1947 satul a purtat denumirea oficială Hagi-Curda, după care a fost rebotezat Camîşovca. Azi, doar locuitorii mai în vârstă continuă să se numească hagicurdeni.

Referinţe: Răzbunarea ucrainenilor: ziarişti români declaraţi indezirabili