Potrivit serviciului relaţii publice al ME, sursele principale de finanţare a activităţii investiţionale rămîn a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici şi ale populaţiei, care în semestrul I au constituit 68,5% din totalul investiţiilor în capital fix şi s-au majorat cu 6,7% faţă de perioada respectivă a anului trecut. În acelaşi timp, au crescut cu 2 la sută investiţiile finanţate din bugetele publice locale, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Analizînd dinamica investiţiilor pe forme de proprietate, specialiştii ME au constatat o creştere a investiţiilor în întreprinderile cu proprietate publică cu 2,9 la sută, a întreprinderilor cu capital străin – cu 10 la sută, a întreprinderilor mixte cu – 7,9 la sută, faţă de ianuarie-iunie anul trecut. În acelaşi timp, s-a observat că cea mai mare scădere a activităţii investiţionale au înregistrat-o întreprinderile cu proprietate mixtă (publică şi privată) de circa 55% , precum şi întreprinderile cu proprietate privată autohtonă – cu 13%, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.
În contextul structurii investiţiilor în capital fix pe zone şi localităţi, specialiştii ME au remarcat că activitatea investiţională este distribuită neuniform pe teritoriul Republicii Moldova, fiind puternic concentrată într-un singur centru – municipiul Chişinău, unde volumul investiţiilor pe parcursul ultimilor ani variază între 53-61% din totalul pe republică. Al doilea centru din ţară atractiv pentru investiţii este mun. Bălţi, cu aproximativ 169,1 mln lei investiţii alocate în perioada nominalizată sau 5,6% din total. În acelaşi timp, a scăzut ponderea fluxurilor de investiţii în zona Sud şi în zona Nord.
În opinia Ministerului Economiei, pe viitor, eforturile urmează a fi axate preponderent pe atragerea investiţiilor în regiuni, utilizînd în acest sens instrumente importante, precum zonele economice libere. În această ordine de idei, se înscrie zona economică liberă "Bălţi", care a fost creată cu scopul de a facilita activitatea investiţională în regiune, orientarea de bază a acestei zone fiind fabricarea producţiei industriale spre export. Doar în cadrul primelor proiecte investiţionale rezidenţii de aici planifică să investească aproximativ 20 mln de euro şi să creeze circa 4 mii de locuri noi de muncă.
Totodată, mai mulţi investitori îşi manifestă interesul de a plasa producerea în Republica Moldova, beneficiind de facilităţile acordate de zonele economice libere, fiind propuse pentru dislocarea activităţii şi în alte zone: "Ungheni-Business", "Taraclia", "Valcaneş", "Otaci-Business", precum şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" şi Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti". În următoarele trei luni, cu suportul proiectului PNUD "Dezvoltarea parteneriatului public-privat" va fi studiată oportunitatea creării parcurilor industriale în oraşele Hînceşti, Edineţ şi Căuşeni.
În viziunea Ministerul Economiei, este necesar de a concentra eforturile pentru atragerea investiţiilor străine strategice. O atenţie deosebită urmează a fi acordată atragerii în ţară a tehnologiilor performante, inclusiv de conservare a energiei şi a resurselor, precum şi de substituire a mărfurilor de import, în special, în domeniile care au un potenţial major pentru economia ţării şi anume în industria sciento-intensivă, constructoare de maşini, energetică, transport, producerea materialelor de construcţie etc. Toate acestea vor contribui atît la stabilizarea şi diversificarea economiei naţionale, precum şi la sporirea atractivităţii investiţionale a regiunilor ţării şi la promovarea imaginii pozitive a ţării în ansamblu, sporind fluxul de investiţii şi a calităţii acestora, notează MOLDPRES, citînd serviciul relaţii publice al ME.
Sursa: Moldpres
