Deputatul moldovean Lilian Carp a anunţat vineri că va face un demers pe lângă Procuratura Generală a Republicii Moldova, cerând să fie investigate circumstanţele în care a fost vândut unui dezvoltator imobiliar terenul pe care se află Cimitirul Eroilor, unde sunt peste 1.600 de morminte ale unor ostași, inclusiv români, căzuți în special în primul război mondial, potrivit Radio Chișinău. El susține că în vânzarea acestui teren ar fi implicați mai mulți oficiali care se regăsesc și în actuala guvernare, aducând acuzații grave președintelui Igor Dodon și premierului Ion Chicu.

În Cimitirul Eroilor Români de pe bulevardul Decebal din Chişinău sunt înhumaţi 1.645 de ostaşi, printre care 431 de români căzuţi în Primul Război Mondial şi 96 de militari români căzuţi în al Doilea Război Mondial. În 2018, Asociaţia "UNIREA-ODIP" a început un proces de restaurare a Cimitirului, dar lucrările au fost împiedicate, scrie Ziarul National.

Este vorba de 1,90 hectare din sectorul Botanica din Chișinău, lot care era a fost vândut în 2007, când ministru al Economiei și Comerțului era Igor Dodon, iar responsabil de privatizări Igor Grigoriev, care a făcut publice informațiile despre vacanțele lui Igor Dodon, susține președintele Organizației Unirea-ODIP, Vlad Bilețchi, care a investigat acest caz, potrivit Radio Chișinău.

El a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că pe actele care țin de acest dosar de înstrăinare a terenului din proprietatea statului sunt semnături ale mai multor oficiali care se regăsesc și în actuala guvernare, inclusiv premierul Ion Chicu.

"Pe 16 octombrie a avut loc ultima ședință a comisiei de concurs pentru vânzarea acestui teren, acestei proprietăți publice. Această comisie decide a accepta oferta companiei „Buiucani Real Estate Holding” pentru cumpărarea acestui teren de 1,90 ha, deși era foarte clar că acest teren va pleca din proprietatea statului contra sumei de 70 de milioane de lei. Igor Dodon hotărăște ca din fondul de rezervă al R. Moldova, creat pentru calamități și dezastre naturale, pentru acoperirea unor daune provocate de intemperii incendii, etc, să aloce suma de două milioane de lei pentru demolarea bunurilor care se aflau pe acest teritoriu, deși acest lucru nu face parte din negociere și nu era necesar. Două milioane au fost făcute cadou, din fondul de rezervă.

Cei care au participat și care au decis această vânzare: primul – Viorel Melnic, pe atunci viceministru al Economiei, subalternul direct al lui Dodon, figurează astăzi în raportul Kroll 2, a fost șef al Serviciului Vamal, a fost și președinte al CA Unibank, una din cele trei bănci devalizate, până în 2015 membru PSRM. A doua semnătură este a lui Boris Golovin, pe atunci viceministru al Sănătății, și Ion Chicu, actualul premier, atunci viceministru al Finanțelor. Elena Mocanu, viceministru al Justiției, membru al Uniunii Tineretul Comunist, care părăsește PCRM și aderă la Moldova Unită, condusă de Vladimir Țurcanu, președintele CC, la fel, apropiat lui Igor Dodon”, a susținut Bilețchi.

Deputatul Lilian Carp a spus că prin distrugerea acestui cimitir sunt încălcate mai multe acorduri internaționale de protejare a monumentelor, având în vedere că în Cimitirul Eroilor sunt înhumați ostași din 17 state europene. El a anunțat că a trimis o scrisoare către Guvernul României și președintele Klaus Iohannis în care solicită susținere pentru reabilitarea acestui monument.

"Eu semnez un demers către Procuratura Generală în care anexez toate materialele adunate de Vlad Bileţchi. În al doilea rând, împreună cu deputata Maria Ciobanu, am trimis o scrisoare către guvernul României şi către preşedintele Klaus Iohannis pentru a interveni în reabilitarea Cimitirului Eroilor Români din Chişinău", a spus Lilian Carp.

ISTORIA CIMITIRULUI

Cimitirul a apărut în 1918, la sfârșitul primului război mondial. Acolo erau înmormântați soldații căzuți pe câmpul de luptă, iar în anii următori și veteranii războiului. Soldații înmormântați erau de diferite naționalități: moldoveni/români, ruși, cehi, polonezi, francezi, austrieci, maghiari etc.[5] În perioada interbelică, pe teritoriul cimitirului a fost ridicată o capelă în memoria legiunii cehe. Cimitirul purta denumirea „cimitirul eroilor” până la intrarea Basarabiei în URSS, când a fost redenumit în Krasnodonskii.[3] În anii 1927–1938, cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria" pentru Cultul Eroilor. În acest loc au fost înmormântați și ostașii căzuți în cel de-al doilea război mondial în luptele din vara anului 1941.[2] De asemenea, unele surse menționează că un număr neidentificat de prizonieri de război, originari din Germania, Austria, Italia și alte țări, au fost înmormântați în același cimitir.[1]

La acel moment, cimitirul avea o suprafață de 2,4 ha. Accesul în cimitir se făcea printr-o intrare monumentală, compusă dintr-o scară de șase metri lățime cu 50 de trepte și un portal arhitectonic la bază constituit din doi piloni din beton armat, înalți de 10 metri, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute. Coloanele dominau o piață vastă semicerculară, înconjurată de ziduri și ornamente. De forma unui poligon neregulat, cimitirul avea în centru o capelă veche în stil bizantin, în jurul căreia au fost amenajate șase parcele de morminte. Scările erau unite cu capela printr-o alee.[2][4][6]

După 1944, capela a fost distrusă, iar terenul cimitirului a fost nivelat cu buldozerul.[4] În timpul acestui proces, au fost deshumate neintenționat mai multe morminte, scoțând la suprafață oseminte și diferite obiecte personale (ceasuri de mână, cutii de țigări, pumnale etc.).[3] În 1959 a fost demolat ce a mai rămas din cimitir, cu excepția coloanelor de la intrare, pentru ca în 1961[2] să fie ridicat Institutul de Pulmonologie și Ftiziatrie „Chiril Draganiuc”.[1] Fundamentul capelei a fost păstrat și în acel loc a fost amenajată o terasă pentru odihna bolnavilor.[3] La începutul anilor 1990, când spitalul nu mai funcționa, pe fundamentul fostei capele a fost instalată o cruce de lemn cu inscripția „Glorie eroilor Armatei Române”, inițiativă a politicianului Gheorghe Ghimpu.[2] Spitalul a fost demolat la sfârșitul anului 2007[4] la scurt timp după ce a ajuns în proprietate privată.[7]

Sursa: https://www.hotnews.ro