Alexandru Tănase: Sute de judecători tineri, profesioniști și curajoși, sunt speriați de acțiunile mai puțin chibzuite care au venit din partea puterii

– Adunarea Generală a Judecătorilor, care s-a desfășurat acum o săptămână după o pauză de 4 ani, a fost întreruptă până la 28 aprilie, timp în care magistrații și-au propus să elaboreze o declarație comună cu privire la situația din acest sistem. Prin această pauză a fost amânată alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, după ce într-o primăetapă 5 judecători, toți din prima instanță, au promovat evaluarea Comisiei pre-vetting. Astăzi discutăm cu dl Alexandru Tănase, cel care a fost ministru al justiției, dar a fost și președinte al Curții Constituționale. Dle Tănase, unde s-a ajuns și unde trebuie să se ajungă în acest domeniu aflat într-o continuă reformare, deja e o tranziție prea mare ca să nu se mai poată găsi argument că trebuie reforma aceasta să aibă și o finalitate?

Alexandru Tănase: Din păcate, am ajuns într-un punct foarte complicat, de unde nu va fi atât de simplă ieșirea.

–  De ce nu va fi simplă?

Alexandru Tănase: Trebuie să înțelegem un lucru, reformarea justiției nu este o chestie simplă, chiar dacă subiectul este discutat de mass-media, dacă este discutat în societate. Pentru a efectua o astfel de reformă sunt necesare câteva elemente, unul dintre care e o bună cunoaștere a sistemului de justiție, o bună cunoaștere a principiilor internaționale care sunt obligatorii pentru Republica Moldova și – de ce nu? – o cunoaștere a ecosistemului din interiorul sistemului de justiție pentru a ști exact cine ar putea fi potențialii partizani ai anumitor acțiuni reformatoare și cine nu ar fi gata să se alieze pentru reforme.

– Dar putem totuși să împărțim în două tabere ceea ce se întâmplă în acest sistem, că unii și-ar dori și alții mai puțin și-ar dori să se urnească carul din loc?

Alexandru Tănase: Ar fi o abordare extrem de simplistă care nu ne-ar da nouă absolut în niciun fel un răspuns la întrebările care ne frământă. Noi trebuie să înțelegem că societatea așteaptă o reformă a justiției, la fel trebuie să înțelegem că mediul politic, în mod special mă refer la partidul de guvernământ, a mizat foarte mult, dacă nu chiar totul, pe această reformă a justiției. Prin urmare, ei sunt, într-un fel, forțați să livreze societății anumite rezultate. Problema cu care ne confruntăm noi, sigur că oricât de tare am dori și noi cu toții o reformare a justiției, dar trebuie să încercăm să o abordăm de pe principiile statului de drept, de pe principiile constituționale, în mod special, eu nu-mi pot permite o altă abordare decât de pe aceste poziții ca fost judecător constituțional. Din aceste considerente, eu cred că trebuie să înțelegem care este baza constituțională a reformei justiției, baza, de fapt, trebuie să se regăsească în principiul separației puterilor în stat, în acel sistem de balanțe care trebuie să existe și să contrapondereze anumite acțiuni care vin în contradicție cu principiul statului de drept.

Ce înseamnă CSM? Din ce cauză, de fapt, s-a ajuns la această situație? Deoarece pe parcursul a 4 ani un CSM total compromis, care s-a aflat sub un control absolut vizibil din partea puterii politice, nu a convocat această adunare. Nu este vina judecătorilor, ei au venit în momentul când au fost convocați, ei nu au dreptul să se convoace din proprie inițiativă.

–  Dl Tănase, 4 ani mi se pare o perioadă foarte mare de timp ca să nu se reușească convocarea unei Adunări Generale a Judecătorilor.

Alexandru Tănase: Este o perioadă enormă, care nu are nici o justificare, dar toate întrebările trebuie formulate CSM-ului și celor care au controlat acest organ din umbră. Aici este marea dilemă.

– Dar cine a controlat acest organ până acum?

Alexandru Tănase: Bine, eu nu o să mă apuc acum să dau nume, deoarece chiar nu am asistat la aranjamentele care s-au făcut, era foarte clar că actualul CSM vibra extrem de clar la orice doleanță din partea puterii atunci când trebuia.

–  Ce înseamnă această vibrație la orice moft al guvernării?

Alexandru Tănase: Eu cred că sunt mai multe erori care s-au comis în acest sens, dar marea greșeală care s-a făcut a fost că după schimbările din 2018-2019 s-a recurs la ideea de a miza pe componența actuală a CSM-ului, iar actualii membri ai CSM au acceptat orice instrucțiuni din partea puterii în speranța de a-și salva anumite situații pe care voiau să le salveze. Este o chestie axiomatică, nici nu trebuie demonstrată, s-a discutat de foarte multe ori, chiar cu dvs. de mai multe ori am discutat acest aspect, că nu are nici o perspectivă. Prin urmare, intențiile de reformare a justiției sunt OK, intenția puterii de a elimina din sistem anumite persoane care sunt toxice și nu-și mai au locul în sistem sunt foarte bune, întrebarea este – cum facem lucrul acesta, deoarece prin orice acțiune noi creăm precedente. Or, un precedent creat astfel, când este folosit un CSM compromis, un CSM care nu mai are nicio legitimitate morală doar pentru a obține anumite mișcări tactice, cum a fost în cazul nostru, este un precedent care în mod clar poate fi folosit și pentru viitor. Acum să înțelegem ce înseamnă Consiliul Superior al Magistraturii…

–  Dar până să înțelegem ce înseamnă Consiliul Superior al Magistraturii, să ne explicați dvs., în practica din Republica Moldova a fost măcar o dată un judecător, un magistrat care a apărut cu o declarație și a putut să argumenteze cum se implică politicul în justiție?

Alexandru Tănase: Noi am avut foarte mulți judecători de acest gen, nici nu se discută, eu pot să-i numesc pe cei care acum îmi vin în minte. Este vorba de fostul președinte al Republicii Moldova, dl Timofti, a fost un mare partizan și adept al independenței justiției; dl Susarenco, ex-președinte la Curtea Constituțională, care a fost mai apoi președintele Asociației Judecătorilor; dl Ianovschi, au fost foarte mulți, dna Anastasia Pascari, adică au fost un grup întreg de judecători.

–  Câți ani în urmă, dle Tănase?

Alexandru Tănase: Păi, aceștia au fost până la venirea comuniștilor, toate lucrurile au început să degradeze odată cu preluarea puterii de către PCRM, când a fost lansată acea antireformă și când au fost reduse la tăcere vocile din justiție, când Asociației Judecătorilor a fost transformată într-o entitate mai mult butaforică, care nu a mai avut o voce, cred eu, mai niciodată n-am auzit-o după acea perioadă și a fost foarte docilă în perioada comunistă, când se comiteau foarte mari abuzuri. De atunci au început să degradeze lucrurile, dar acum s-a ajuns la o situație paradoxală, au fost eliminate și eu cred că cele mai toxice persoane au plecat din justiție. Acum cu ultimul val de demisii care a avut loc la Curtea Supremă, care a avut loc în alte instanțe, persoanele toxice care, într-un fel, de fapt, erau motorul ilegalităților, corupției și încălcării drepturilor omului au părăsit sistemul judecătoresc.

– Dar cum vă explicați că s-au retras, cum vă lămuriți acest lucru?

Alexandru Tănase: E o întrebare care, cred eu, nu merită atenție. De ce s-au retras? Legea le-a oferit o portiță să se retragă și ei au folosit această portiță. Dar voiam să-mi continui gândul. Avem în justiție o masă de 300 și ceva de judecători tineri, care nu sunt corupți în marea lor parte, care sunt profesioniști în cea mai mare parte, care, în principiu, și-ar dori să activeze într-o societate unde justiția face dreptate. Din păcate, acțiunile mai puțin chibzuite care au venit din partea puterii i-au speriat pe acești oameni și nu i-au determinat să-și asume acest rol al schimbărilor în justiție.

Nu există nimeni în actualul arc guvernamental, nici la Ministerul Justiției, nici la nivel parlamentar, care ar putea să reprezinte o anumită autoritate morală care ar vorbi cu corpul de judecători pentru a le explica, de fapt, care sunt ideile reformatoare.

– Eu am discutat cu actuala ministră a justiției, dna Mihailov, care a spus că a încercat, a dialogat și că există totuși și o rezistență pe interior.

Alexandru Tănase: Este cel mai simplu să invoci așa-numita rezistență abstract, fără a veni cu cazuri și cu exemple concrete în ce anume constă această rezistență. Eu vreau să știu cine anume este omul care opune rezistență, cine trage sforile. Adică sunt niște nuanțe.

Noi suntem într-o situație complicată, pe de o parte, politicienii trebuie să livreze societății rezultate, din altă perspectivă, judecătorii trebuie să pledeze o cauză ingrată. Este foarte complicat să pledezi cauza cuiva care deja este condamnat de opinia publică de mulți ani de zile că este corupt ș.a.m.d. Deși, dacă s-o spunem sincer, s-au comis foarte multe abuzuri în procesul așa-numitei reforme care a avut loc.

Alexandru Tănase: Vă recomand doar să ridicăm opiniile Comisiei de la Veneția din ultimii 3 ani de zile și veți vedea că nu avem nici o opinie curată. Ce înseamnă „curată”? O opinie unde Comisia ar fi dat lumină verde anumitor reforme, fără foarte multe recomandări care, de fapt, modificau substanțial conceptele care au fost prezentate. Eu vă propun să ne gândim la un singur lucru, la ora actuală la Curtea Supremă de Justiție a demisionat cea mai mare parte din judecători, noi cu toții am auzit că guvernarea vrea să reformeze Curtea Supremă de Justiție, a văzut cineva acest proiect, în afară de un cerc foarte apropiat de persoane care au acces în cabinetele puterii? Cineva a văzut acest lucru? Noi ne-am pomenit fără judecători la Curtea Supremă, neavând votat măcar în prima lectură, nici discuții măcar nu au avut loc asupra proiectului, ca să înțelegem care este arhitectura procesuală pe care se dorește să fie construit.

 Dar vă întreb pe dvs. – e nevoie de a fi reformată această entitate?

Alexandru Tănase: Evident că e nevoie, fără doar și poate. Eu cred că intenția guvernării de a începe reforma de la Curtea Supremă este una corectă. În fond, peștele de la cap se strică. Problema justiției moldovenești n-a fost niciodată principală în instanțele de fond sau în instanțele de apel mai puțin. Problema mare a fost la Curtea Supremă de Justiție. N-am să intru în detalii de ce, dar asta a fost marea problemă și este o chestie care nu trebuie demonstrată la ora actuală.

Intenția este OK, dar, în general, noi nu am văzut până în ziua de astăzi o foaie de parcurs, în 3 ani de zile noi nu am văzut o foaie de parcurs, un plan clar, o viziune clară asupra reformei să înțelegem care este calea pe care urmează să ne mișcăm de acum încolo, să înțeleagă și avocații.

Alexandru Tănase: Dar imaginați-vă în ce situație se află la ora actuală mediul de afaceri, mă refer la marile companii, care nu știu, de fapt, care sunt regulile de joc în justiție. Cât de atractivă este Republica Moldova pentru investiții din moment ce este blocat recursul și, de fapt, este blocată întreaga justiție, cu atât mai mult că mesajele care vin din partea guvernării sunt foarte alarmante?

– Dar iată ce spune premierul Dorin Recean. Dorin Recean spune despre reforma în justiție următoarele: „Au trecut doi ani și noi nu vedem rezultate, din contra, vedem o îndârjire tot mai mare și mai mare a acelei minorități corupte din domeniul justiției care sabotează procesul”.

Alexandru Tănase: Eu cred că generalizările de cele mai dese ori sunt manipulări. Dacă există cineva corupt, să fie numit pe nume, când vorbim de cercuri corupte, să fie numite care sunt aceste cercuri corupte, când vorbim de rezistență, vrem să știm exact în ce constă această rezistență. Or, în lipsa unor detalii esențiale, noi nu avem cum să înțelegem ce se ascunde în spatele acestor declarații foarte generaliste, extrem de generaliste.

–  Toată lumea înțelege că ceva e putred, dar nimeni nu știe cum se scoate mucegaiul.

Alexandru Tănase: Eu cred că problema, de fapt, trebuie căutată nu acum, problema trebuie căutată cu câțiva ani în urmă, când s-a lansat ideea reformării justiției, când, de fapt, s-a vorbit doar despre vetting, s-a vorbit doar despre pre-vetting și cum să fie preluat controlul asupra sistemului decizional al justiției. Acesta este, de fapt, adevărul pe care nu vrea să-l spună nimeni. Din ce cauză 4 ani de zile nu a convocat CSM-ul Adunarea Generală a Judecătorilor? Deoarece nu erau gata rezultatele Comisiei vettingului, CSM-ul fiind controlat din anumite birouri ale puterii, sigur că a convocat-o atunci când i s-a spus.

– Care putere totuși controla CSM-ul?

Alexandru Tănase: Eu nu știu, în general, cine este arhitectul acestor inginerii, din cauză că atâta timp cât a fost dl Litvinenco, d-lui cumva într-un mod public își asuma ideile de reformă, chiar și eșecurile și, într-un fel, noi identificam anumite idei cu o anumită persoană. La ora actuală, nu am nici cea mai vagă idee cine sunt cei care trag, dar nu asta este întrebarea, eu am vrut să vă explic până la capăt care este problema blocajului. Puterea a decis să efectueze vettingul și mai apoi să formeze CSM-ul, ideea, în fond, este OK și lucrul acesta trebuia spus sincer și corect, dar în loc să fie spus sincer și corect s-a recurs la câteva persoane din fostul CSM, care pur și simplu nu au convocat adunarea. Acum, când au fost selectate persoanele necesare pentru a fi aprobate, a fost convocată urgent adunarea. Iată care este problema și, de fapt, aceasta este marea problemă din ce cauză corpul de judecători, cel puțin o parte din aceștia mai tineri cu care am mai reușit să discut și eu, care i-a nemulțumit. Consiliul Superior al Magistraturii este organ de autoadministrare a justiției, Constituția vorbește despre faptul că CSM este format din judecători și din câțiva profesori, dar primar judecătorii. Judecătorii, conform tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția, trebuie să fie de principiu majoritari. În cazul nostru, să zicem că ar fi ei majoritari, nu-i asta problema, dar judecătorii au vrut să-și aleagă reprezentanții. În situația în care pentru 5 locuri s-au pus pe masă 5 candidaturi, asta nu este o alegere, de fapt, asta reprezintă o numire. Și dna președintă Sandu destul de bine a spus că „judecătorii au refuzat să numească”, da, dar legea vorbește nu despre numire, legea vorbește despre alegere. Or, astfel de reforme, eu înțeleg ideea puterii de a forța puțin nota și de a obține niște rezultate, dar vreau să vă zic că astfel de reforme, dacă sunt puse în aplicare prin instrumente administrative, ele nu au cum să dea niciun rezultat, ele altceva decât să creeze precedente pentru viitoarele guvernări nu fac absolut nimic și adâncesc și mai tare criza din justiție cu care noi ne confruntăm.

– Tocmai am vrut să vă întreb – e justificat că și-au ales tocmai data de 28 aprilie atunci când trebuie să convoace o nouă Adunare Generală a Judecătorilor? De ce trebuie o perioadă atât de îndelungată, ce se schimbă în acest timp?

Alexandru Tănase: Din câte am înțeles, există o serie de contestații, de recursuri care au fost depuse la Curtea Supremă de Justiție pe rezultatele Comisiei de vetting. Și atunci, judecătorii au decis să lase Curtea Supremă să judece aceste recursuri, câți din cei care sunt acolo, dacă măcar 1 sau 2 vor avea câștig de cauză la Curtea Supremă, ei ar putea să se înscrie în concurs și are logică. Vreau să vă zic că această prevedere legală care a fost inclusă că rezultatele Comisiei pre-vetting sunt supuse controlului judiciar, dar controlul judiciar nu suspendă procedura înseamnă, de fapt, golirea de conținut. Există zeci de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv împotriva Republicii Moldova, care vorbesc despre eficiența unui recurs. Un recurs trebuie să fie eficient, și nu iluzoriu, or când te adresezi la Curtea Supremă și contești rezultatele sau raportul Comisiei pre-vetting și dacă Curtea Supremă dă o soluție, această soluție trebuie să fie efectivă, să poți participa în concurs. Care va fi rostul unor decizii de invalidare eventuală a rapoartelor Comisiei pre-vetting, dacă ele vor fi date în luna iunie sau după ce va fi format CSM-ul? Vă dați seama că nimeni nu se va mai întoarce înapoi și aici trebuia de gândit de la bun început. În plus, modificarea regulilor absolut neclar în timpul exercițiului este foarte ciudată, chiar în ziua când s-a produs Adunarea Judecătorilor au fost publicate o serie de modificări în Monitorul Oficial a procedurilor de validare a rezultatelor alegerilor Adunării Generale, în ziua în care lumea se convoca. Și sigur că judecătorii sunt și ei juriști, și mă refer la acei tineri care sunt oameni integri și care ar vrea o altă situație în justiție, și ar sprijini o eventuală energie reformatoare. Ei când văd manipularea cu regulile în halul acesta este un element descurajant.

Sursa: Vocea Basarabiei