Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, consideră că în regiunea transnistreană au apărut mai multe surse de tensionare a situaţiei, iar apropierea de Uniunea Europeană va depinde mult de rezultatele Summitului de la Vilnius.

– A trecut mai mult de o jumătate de an de la preluarea preşedinţiei OSCE de către Ucraina. Cum apreciaţi această perioadă?

– Ucraina a preluat preşedinţia OSCE pentru prima dată în istorie. E o misiune onorabilă, dar deloc uşoară. S-a mărit şi numărul statelor membre. Acum suntem 57, după aderarea Mongoliei la OSCE. Una din priorităţile organizaţiei este reglementarea conflictelor apărute după destrămarea Uniunii Sovietice. În afară de aceasta, în atenţia noastră rămân problemele libertăţii media, problemele energetice şi ecologice, lupta împotriva discriminării, situaţia refugiaţilor. Desigur, regiunea transnistreană ocupă un loc important în agenda noastră, pentru că avem hotar comun. Orice proces negativ care se întâmplă aici influenţează şi regiunile de frontieră ucrainene. Trebuie să recunoaştem că a fost o perioadă dificilă şi pentru Ucraina, dar şi pentru R. Moldova. Totuşi am reuşit să păstrăm dinamica desfăşurării negocierilor în formatul „5+2”, care au avut loc la Lvov (februarie), Odesa (mai) şi Viena (iulie). Au existat momente când partea transnistreană putea să părăsească masa de negocieri. De aceea, a fost nevoie de anumite eforturi diplomatice pentru a menţine în viaţă formatul „5+2”. În timpul acestor negocieri, am reuşit să soluţionăm unele probleme tehnice, cum ar fi demontarea funicularului dintre Râbniţa şi Rezina, iar la ultima rundă de la Viena am decis semnarea unui plan de acţiuni privind situaţia ecologică a râului Nistru.

Următoarea rundă de negocieri va avea loc la Bruxelles. Sperăm că acolo vom reuşi să abordăm situaţia şcolilor cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, libera circulaţie pe ambele maluri ale Nistrului prin deschiderea podului Gura Bâcului – Bâcioc şi problema colaborării dintre forţele de ordine de la Tiraspol şi Chișinău. Din păcate, anul acesta nu am reuşit să organizăm o întâlnire dintre fostul premier Vlad Filat şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Sper ca actualul premier, Iurie Leancă, să aibă o astfel de întrevedere în a doua jumătate a anului.

Și Chișinăul, și Tiraspolul întreprind acțiuni unilaterale

– Totuşi, din partea transnistreană au venit mai multe provocări, cum ar fi legea cu privire la „frontiera de stat a republicii moldoveneşti nistrene”, semnată de Evghenii Şevciuk.

– Ucraina urmăreşte cu atenţie situaţia din regiunea transnistreană. Când autorităţile de la Tiraspol au încercat instalarea unor posturi de control suplimentare la Varniţa în aprilie, ministrul nostru de Externe Leonid Cojara a intervenit şi tensiunile au fost dezamorsate. Cât priveşte legea cu privire la hotarul regiunii transnistrene, aceasta nu contribuie la rezolvarea conflictului. Noi facem tot posibilul ca această lege să nu fie o sursă de tensiune suplimentară între Chişinău şi Tiraspol.

– Unii experţi consideră că formatul „5+2” există pentru a împiedica participanţii la negocieri să ia decizii unilaterale. Partea transnistreană însă a făcut asemenea paşi, în special în Zona de Securitate.

– Dacă e să fim obiectivi, atunci putem să amintim că acţiuni unilaterale se urmăresc şi din partea autorităţilor moldoveneşti, care intenţionează să instaleze şase posturi de migraţie de-a lungul graniţei administrative dintre malul drept şi cel stâng al Nistrului. Aceste posturi, la fel, constituie un motiv de tensiune şi este o problemă mare în special pentru locuitorii regiunii transnistrene, care nu au paşaport moldovenesc. Acest subiect încă nu e clarificat. Parlamentul a amânat pentru toamnă examinarea proiectului de lege care prevede instalarea acestor posturi de migraţie. Noi optăm pentru aceea ca toate aceste subiecte contradictorii să fie hotărâte la masa de negocieri şi nu în mod unilateral.

– S-a încheiat procesul de demarcare ai celor 1222 km ai frontierei moldo-ucrainene?

– Am avansat destul de mult la instalarea stâlpilor de frontieră pe segmentul central al hotarului moldo-ucrainean. Sperăm ca lucrările să fie încheiate la sfârşitul anului. Va rămâne apoi doar procedura de perfectare a documentelor şi semnarea protocolului comun, în care vor fi indicate coordonatele fiecărui semn de frontieră şi anexate hărţile cu linia hotarului. Au intervenit anumite obstacole în regiunea transnistreană, pentru că erau câteva loturi problematice. În apropierea Centralei Termoelectrice Moldoveneşti au fost construite mai multe vile pe partea ucraineană, iar potrivit documentelor, linia de hotar trebuia să treacă prin localitatea respectivă. Sper ca experţii să ajungă la un numitor comun şi să rezolve problema prin metoda schimbului de terenuri cu aceeaşi suprafaţă, numită şi metoda compensării.

Nu ne abatem din calea integrării europene

– Evenimentul cel mai important al toamnei va fi Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Ce aşteptări are Ucraina?

– Summitul va fi foarte important pentru Ucraina. Avem totul pregătit pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE şi Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător. Republica Moldova, împreună cu Georgia şi Armenia, va parafa aceste documente. Eu cred că dacă vom realiza aceste obiective, atunci va fi un mare succes atât pentru R. Moldova, cât şi pentru Ucraina.

Autorităţile ucrainene trebuie să îndeplinească anumite condiţii pe care UE le-a înaintat încă în decembrie 2012. Acestea se referă la soarta Iuliei Timoşenko şi adoptarea unor legi care vor asigura reforma justiţiei şi a instituţiilor de drept. Preşedintele Victor Ianukovici a solicitat ca Ministerul Justiţiei al Ucrainei să adopte toate proiectele de legi până în luna septembrie. De asemenea, au loc negocieri privind soarta Iuliei Timoşenko.

– Unii politicieni sunt împotriva cursului proeuropean şi optează pentru aderarea la Uniunea Vamală. Ucraina nu riscă să-şi schimbe cursul spre Est?

– Eu cred că până la Summitul de la Vilnius asta nu e posibil. R. Moldova şi Ucraina au luat o decizie fără echivoc de a semna Acordul de Asociere cu UE şi extindere a Zonei de Liber Schimb. Noi nu avem de gând să ne abatem de la această cale. Dacă nu ne va reuşi, atunci va fi altă situaţie şi alte condiţii. Deocamdată, conducerea Ucrainei nu vede altă alternativă decât integrarea europeană.

România interesată de Euroregiunea Nistru

– Vorbind despre integrarea europeană, am observat că Ucraina şi R. Moldova colaborează cu România. Un exemplu în acest sens ar fi extinderea serviciilor SMURD. Există şi alte domenii de colaborare?

– Dezvoltarea asistenţei medicale şi susţinerea în cazuri excepţionale de către SMURD este un exemplu pozitiv. Aş mai aduce un exemplu: Euroregiunea Nistru care cuprinde acum şase raioane ale R. Moldova şi regiunea Vinniţa din Ucraina. În acelaşi timp, şi-au manifestat interesul pentru Euroregiunea Nistru unele localităţi din România şi Polonia. Au fost deja semnate acorduri de colaborare cu câteva judeţe din România. E o dovadă că, în perspectivă, există un potenţial pentru dezvoltarea unei colaborări multilaterale.

– Ucraina va sărbători ziua independenţei pe 24 august. Ce evenimente vor avea loc cu această ocazie la Chişinău?

– Noi organizăm, în mod tradiţional, un şir de evenimente la Chişinău şi Tiraspol. Va fi expoziţie de tablouri ale pictorilor ucraineni din Moldova la centrul cultural din cadrul ambasadei. Vom depune flori la monumentele Hatmanului Mazepa şi a poetului Taras Şevcenko şi vom acorda 67 de diplome copiilor, care au fost premiaţi la Concursul internaţional de limbă şi literatură ucraineană. Dar, înainte de ziua independenței, vom marca pe 23 august ziua drapelului ucrainean. Cu această ocazie, vom organiza ceremonia de arborare a drapelului la ambasadă.