(ANALIZĂ) Cât de tare (nu) este de fapt ISIS. Sperietoare mondială sau pericol mortal?

Acum, într-un timp atât de scurt, nu cred să mai existe colț pe Pământ unde acest nume să nu stârnească fiori reci pe șira spinării. Ce înseamnă cele patru inițiale? Islamic State of Syria and Irak, cunoscut și ca ISIL, Islamic State of Syria and Levant sau „Daesh”, folosit de unii lideri occidentali, care este echivalentul arab al acronimului în limba engleză ISIS, „al-dowla al-islaamiyya fii-il-i’raaq wa-ash-shaam”.

Acest text n-are pretenția să fie – și este departe de a fi așa ceva – vreo analiză exhaustivă a fenomenului, ci doar să pună câteva întrebări logice, de bun-simț, la care nimeni nu pare să vrea să răspundă.

Până la urmă, care-i treaba cu acest ISIS?

Bun. Am înțeles. ISIS. Bu-hu-hu! Noua sperietoare mondială. Teroare globală. Dar ceva nu se leagă… Acest ceva spune că ISIS nu e nici pe departe Al-Qaida. Nu are nici rețelele globale ale acesteia, nici capacitățile organizatorice, nici cele tehnice, nici finanțarea și nici numărul de oameni.

2. ISIS este totuși doar o formațiune paramilitară cu câteva zeci de mii de membri, localizată pe un teritoriu restrâns și relativ ușor accesibil.

Siria nu se compară cu Afganistanul. Uitați-vă pe harta de mai jos. În chenarul negru se află cel mai înalt punct al Siriei, Muntele Hermon, la granița cu Libanul (2.814 m), în zona încercuită cu roșu se concentrează trupele ISIS, adică o zonă de șes. Nu încape comparație cu Afganistanul, țară predominant muntoasă, unde lanțul Hindu Kush are vârfuri între 5.000 și 7.500 de metri, cu piscuri inaccesibile, teren accidentat, rețele de peșteri și văi adânci.

În plus, toată Siria e de fapt o „piticanie” de țară. Are 185.180 kmp. Ca să vă faceți o idee, România are 238.390 kmp. Afganistanul are 652.864 kmp, de 3,5 ori mai mult decât Siria! Iată cum ar arăta un raport al teritoriului celor trei țări, care vă poate ajuta să vă faceți mai ușor o idee:

Cu alte cuvinte, e foarte ușor să le iei urmele băieților ăstora și, date fiind întinderea redusă a teritoriului pe care îl ocupă, dar și relieful acestuia, ar putea fi eliminați fie și numai prin lovituri aeriene, care să le nimicească posibilitățile de aprovizionare, sistemele de comunicații și capacitatea organizatorică.

Și, atunci, ce dracu fac acolo americanii, francezii, turcii, rușii și alții de nu reușesc să le dea de cap? Adică ditamai Globul e terorizat de doar 40 – 50.000 de descreierați? Hmm. Ciudat…

3. De fapt, s-au făcut auzite voci foarte avizate care spun același lucru: ISIS nu e mare scofală…

Anul ăsta, prin vară, fostul premier israelian Ehud Barak, fost șef al Marelui Stat Major al Tzahal, om cu războaie pe bune la activ și cu carieră în serviciile speciale ale armatei, spunea cam așa:

ISIS nu e așa de puternic și poate fi înfrânt în doar două zile. Are un relativ succes pentru că nu a existat un efort coordonat de a-l distruge. Din punct de vedere tehnic, nu sunt puternici. Vorbim despre 30.000 – 40.000 de combatanți. Umblă în Toyote pick up cu niște mitraliere pe ele și cam atât. Nu au nici măcar un avion. Nici măcar un elicopter”.

Bun. Omul ăsta știe ce zice, nu? Și atunci? Revin din nou la cele afirmate la început și spun că ceva nu se leagă aici. Eu, unul, nu înțeleg. Voi?

Un dicton antic latin și unul post-modern, anglo-saxon, v-ar putea ajuta să faceți o analiză mult mai bună decât mine: „Quid prodest?” și „Follow the money!”…

sursa. reportervirtual.ro