În acest moment clasamentul european arată astfel:
 
1.Franța – 27 milioane hectare,

2.Spania – 24,9 milioane hectare,

3.Germania – 16,9 milioane hectare,

4.Marea Britanie – 16,1 milioane hectare,

5.Polonia – 15,4 milioane hectare,

6.România – 13,7 milioane hectare.

Suprafața agricolă a Republicii Moldova este de 2,5 milioane de hectare (atenție, vorbim de suprafețe destinate tuturor activităților agricole, nu doar de teren arabil), ceea ce înseamnă ca însumarea celor două cifre ne-ar urca pe locul al patrulea în topul menționat, cu 16,2 milioane hectare. De asemenea, producțiile cumulate de vin ale României și Republicii Moldova ne-ar aduce în Top 10 producători mondiali, indiferent de fluctuații.

Toate aceste însumări strict aritmetice nu au nicio relevanță dacă nu există un plan, pînă în 2020 să zicem – cînd se va încheia următorul exercițiu bugetar european, momentul cel mai apropiat în care Chișinăul ar putea intra în UE.

Din punct de vedere agricol există o regiune care ar însemna practic integrarea economică a celor două state românești: Lunca Prutului. Aproape toată industria fostei RSS Moldovenești se află în Transnistria, regiune care foarte probabil va fi folosită ca monedă de schimb pentru ca Federația Rusă să accepte parcursul european la stînga Prutului. Așadar, integrarea economică înseamnă integrarea agricolă, punct.

Lunca Prutului are terenuri bune pentru agricultură și la stînga și la dreapta, o dezvoltare cît de cît unitară, cu o tehnologie și o mecanizare cît mai apropiate ar transforma aceste regiuni sărace într-o poveste de succes la nivel european. Se pot cultiva atît cereale, cît și plante tehnice, oleaginoase, furajere, legume, fructre, viță de vie, tot ce vrei. Prutul este aproape, irigațiile nu ar fi o problemă.

Dacă s-ar relua navigația pe Prut (cum era în perioada interbelică), micile barje cu fundul plat ar putea transporta eficient și profitabil recoltele spre Galați și Brăila, și de aici spre Constanța sau spre București. Aducerea unei minime prosperități într-o zonă care a fost subdezvoltată în mod susținut ar însemna mai bine pentru toți.

Bugetul de stat ar fi mai puțin solicitat pentru a contracara efectele sărăciei în această zonă, investițiile ar însemna locuri de muncă, adică salarii iar taxele locale mari pentru primării ar putea garanta mai multe credite și fonduri europene.Prețurile pentru alimente ar fi în scădere sau măcar nu vor mai crește.

Pentru a ajunge la aceste rezultate este nevoie de acțiune acum!

Politicienii din România trebuie să îi convingă pe politicienii basarabeni să dea drumul la investițiile străine în agricultură pentru a permite firmelor noastre să cumpere teren în Republica Moldova. Dacă noi ne liberalizăm piața, de ce nu am face lobby să înceapă și la stînga Prutului? După care, pragmatic, ar trebui să susținem ca Guvernul de la Chișinău să acorde facilități exstinse pentru agricultură. Nefiind încă în UE o pot face liniștiți în anii viitori. Această strategie a început să fie aplicată deja prin reducerea TVA-ului pentru unele zone legate de agricultură.

Gaz și susținere europeană contra impozit zero pe salarii, TVA zero, impozit pe profit zero pentru activitățile agricole. Și pentru industria alimentară, de doar cîteva procente. Și atunci investițiile românești, adică și din Arad și din Călărași, în Republica Moldova vor fi numeroase, eficiente și profitabile. Iar răsturnarea de clasament pe care v-am prezentat-o la început ar avea o noimă.

Mesajul către politicieni al celor care le pasă de agricultura românească cu ocazia Zilei Naționale ar trebui să fie: Politicieni, sprijiniți Lunca Prutului! Sprijiniți vinuri românești, inclusiv pe cele din Basarbia, nu vă limitați doar la a le bea! Faceți politici care să asigure întîi satisfacerea pieței interne cu alimente sănătoase, gustoase și ieftine, și de abia după aceea să ne gîndim la export!

Dacă v-a plăcut ideea premierului chinez cu Tigrul Europei, să știți că fermierii o pot pune în practică! Vă reamintesc că este vorba de un plan concert, cu o durată de șase ani. La mulți ani!

Sursa: agrointel.ro