Totul a început, pe 4 ianuarie, când întreprinderea de stat „Moldtelecom” a încetat retransmiterea postului de televiziune „RTR Moldova” fără avertizarea prealabilă a conducerii instituției media. Ulterior „Accent TV”, televiziunea online apropiată opoziției comuniste, a informat despre probleme similare.

Peste zece zile, postul autohton de televiziune „Jurnal TV” a fost exclus din lista programelor de bază oferite de „Sun Communications”, acesta fiind urmat de alți nouă operatori prin cablu. Conform reprezentanților postului respectiv, dar și a multor persoane publice, acest lucru este o consecință a proiectului de decizie din 20 decembrie 2013 „Cu privire la includerea obligatorie a serviciilor de programe retransmise în ofertele distribuitorilor de servicii”, publicat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Conform proiectului, „fiind preocupaţi de necesitatea de a dezvolta piaţa audiovizuală şi de a stimula producţia audiovizuală autohtonă”, membrii Consiliului s-au văzut nevoiți să oblige distribuitorii de servicii să transmită posturile „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TVR” și „TV 5”, precum și posturile TV aflate sub jurisdicţia R. Moldova cu acoperire naţională, acordate distribuitorilor de servicii în mod gratuit, cele care difuzează prin eter în localitatea de activitate a distribuitorului de servicii, acordate gratuit, cel puţin un post TV cu difuzare în limba română cu tematică pentru copii și cel puțin câte un post cu tematică sportivă și cu tematică muzicală difuzat în limba română.

De altfel, proiectul de decizie obligă operatorii ca „cel puţin 50% din posturile retransmise din oferta serviciilor de programe să fie în limba română”, iar alte cel puţin 50% din posturile retransmise din oferta serviciilor de programe trebuie să provină din statele membre ale Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontalieră (Art. 7) (n. red. – Rusia nu a ratificat Convenția).

Totuși, proiectul de decizie, deocamdată, nu a primit aprobarea finală, ci doar „a fost aprobat conceptual, în prima lectură, fiind propus pentru dezbateri publice”. Astfel, CCA aşteaptă propuneri din partea societății civile, experţilor în domeniu și a distribuitorilor de servicii.

Proiect de decizie important, ponegrit de sistarea transmisiunii „Jurnal TV”

Sistarea transmisiunii postului „Jurnal TV” de către cei zece operatori, printre care „Sun Communications”, a scos la proteste jurnaliști, membri ai ONG-urilor din media, telespectatori, dar și câțiva deputați comuniști. Au fost organizate proteste în fața sediului CCA, unde s-au scandat lozinci precum „CCA afară!”, „Vrem Jurnalul înapoi, ieşi afară Pocaznoi!”, „Vrem alegeri libere”, „Mafia atacă presa”, „Libertate presei”. Mai mult decât atât, sistarea transmisiunii „Jurnal TV” de către unii operatori a fost catalogată ca fiind la comanda politică a partidelor de la conducere.

În același timp, CCA a acuzat „Jurnal TV” de dezinformare a publicului atunci când solicita „anularea unei decizii care nu a fost adoptată şi, prin urmare, nu are autoritate normativă. Este o decizie prin care se propune un subiect de discuţie şi anume criteriile şi principiile de structurare a ofertelor de servicii pentru distribuitori”. De altfel, CCA a menționat că „Jurnal TV” a distorsionat realitatea atunci când a calificat iniţierea unei discuţii drept „atac inadmisibil” sau „atac fără precedent”. „Conform Codului audiovizualului niciun post de televiziune, cu excepţia celor difuzate de IPNA „Teleradio-Molodova” nu are privilegiul de a fi obligatoriu pentru retransmisie de către operatorii de cablu, prin urmare, Jurnal TV nu a fost şi nu este actualmente obligatoriu retransmis prin cablu”, au mai adăugat membrii CCA.

Mai mult decât atât, acest incident a fost dezbătut și în rândurile bloggerilor, care participă activ la formarea opiniei publice. Mulți dintre aceștia s-au arătat deranjați de „atâta scandal din așa caz”. „Un agent economic privat şi-a modificat grila de emisie. A făcut ceea ce doreşte. Cei ce doresc să primească în pachetul său şi Jurnal TV, să se aboneze la alt pachet şi poftim. Chiar nu înţeleg indignarea celor de la Jurnal TV. Consumatorul decide ce să privească şi cât pentru asta să plătească”, scrie bloggerul Veaceslav Burac. „Când au închis NIT-ul, aplaudați și postați mesaje de bucurie pe Facebook și nu vă gândeați că zeci de oameni au rămas fără un loc de muncă. Acum încercați să vă lingușiți și să vă victimizați, după ce, din lipsă evidentă de profesionalism, ați asigurat chiar voi, dispariția „Jurnal TV”-ului de pe ecranele noastre!”, a scris bloggerul Dragoş Galbur.

Totuși, deși posturile „Accent TV”, „Jurnal TV” și „RTR Moldova” au revenit în listele „Sun Communications” și „Megapolis”, urmând să fie retransmise și de ceilalți opt operatori, proiectul de decizie al CCA, a fost deja pus sub o lumină proastă. În pofida acuzațiilor de „înțelegeri de cartel” între CCA, conducere și distribuitori, Articolele 6 și 7 din proiectul de decizie publicat de CCA sunt cele care pun accent pe orientarea europeană a R. Moldova. Conform proiectului, care impune difuzorii să includă în oferta serviciilor de programe minimum 20 de posturi pentru localităţi rurale și minimum 30 pentru localităţi urbane, jumătate dintre acestea trebuie să fie în limba română. Asta în timp ce, în prezent, oferta cea mai obișnuită a unui operator propune 31 de posturi în limba rusă, din totalul de 54. Mai mult decât atât, prin Art. 7 din proiectul de decizie, grila exemplificată mai sus, ar trebui să aibă 27 posturi (50%), și nu 18, care provin din statele membre ale Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontalieră. Iar acestea trebuiesc cumpărate din Uniunea Europeană și subtitrate în limba română, și nu cumpărate de la operatorii ruși, care dublează programele în limba rusă, cum se face în prezent.

Astfel, apare întrebarea: va rămâne oare acest proiect de lege în umbra unor proteste pentru libertatea presei sau va străbate și va participa la europenizarea unei importante surse de informație a populației R. Moldova?

În trimestrul III, 2013, cea mai mare cotă de piaţă, în funcţie de numărul de abonaţi la serviciile TV contra-cost, cu 37,9% a fost deţinută de „Sun Communications”, „Moldtelecom” a deţinut o cotă de piaţă de 17,6%, „AMT” – de 5,5%, iar a „FOCUS-SAT” – de 2,7%.