Anim’est și greutățile cu care se confruntă
Ideea de organizare a unui festival de animație în România au avut-o, în 2005, Laurențiu Brătan, președinte al Asociației ESTE’N’EST, și Mihai Mitrică, directorul festivalului, din dorința de „a reanima animația românească”, zice Vlad Ilicevici, directorul executiv al festivalului.
Peste trei ani aceeași dorință i-a îndemnat spre Chișinău, mai ales, fiindcă Laurențiu, fiind „un mare fan al orașului și al republicii, de altfel”, a considerat că este un alt loc în care se pot manifesta.
Peste 1000 de animații de eliminat
Cei care doresc să-și vadă animațiile în programul Anim’est, le trimit pe adresa electronică a festivalului și speră să treacă de strictețea și profesionalismul lui Mihai Mitrică, care vizitează unu, două festivaluri în fiecare lună și este cel care face selecția.
„Anul acesta au primit 1200 de scurtmetraje. În preselecție au rămas în jur de șase-șapte sute. Din astea a trebuit să aleg 30-40 de titluri pentru fiecare secțiune”, explică Mihai. Ceea ce-i simplifică muncă este că unele animații sunt din start eliminate nu corespunzând din punct de vedere artistic și nici tehnic. „Atunci când un film este perfect din punct de vedere tehnic, dar nu are o poveste sau viceversa, el este eliminat”, adaugă Mitrix, cum îi zic colegii.
Cel mai scump film adus pe ecranele Anim’est a costat 1500 de euro pentru două proiecții, doar în România.
Administrația Odeon – obtuză, rigidă și leneșă
Prima problemă în aducerea festivalului în Moldova a fost cea logistică. „A doua problemă a fost că trebuia să avem un om localnic în echipa noastră. Aceasta s-a rezolvat când l-am cunoscut pe Dumitru Marian”, povestește Vlad.
Primii doi ani de Anim’est s-au petrecut în incinta Cinematografului Odeon. Anul acesta, însă, festivalul a avut loc la Cinematograful Gaudeamus. „Avem fix două cinematografe în care poți face festivalul, dintre care unul are o administrație cu care este foarte complicat să duci un dialog, pentru că sunt finanțați de stat și nu-i interesează administrarea financiară și profitul direct”, explică Dumitru Marian. „Un festival trebuie să aibă o continuitate în ceea ce privește locul în care se întâmplă și cu cât e mai central, cu atât e mai bine. Această problemă a apărut, fiindcă nu ne-am mai înțeles cu „Moldova-Film”, o instituție foarte rigidă și obtuză. Ne-au cerut mai mulți bani. Asta în condițiile în care plăteam la fel un cinematograf din București, pe o durată de 10 zile, dotat net superior față de Odeon”, afirmă Vlad Ilicevici.
Obținerea finanțării în Moldova – problema nr. 1
Dacă problema locației se rezolvă cumva, un festival ca acesta nu poate avea loc fără finanțări consistente. Iar după spusele organizatorilor, se pare că Anim’est obține tot mai greu bugete pentru Moldova.
În primul an au reușit să organizeze festivalul la Chișinău datorită unei finanțări de la Centrul Național al Cinematografiei (CNC). „A fost un an bun. De altfel, unul dintre partenerii noștri constanți și prietenoși este Direcția cultură, condusă de Lucia Culev”, afirmă Vlad Ilicevici.
Se pare că organizarea unui festival a fost complicată întotdeauna. „În Moldova nu există finanțări publice și nici o lege a sponsorizării, care ar stipula că orice companie mare care are un rulaj destul de mare, în loc să plătească statului taxe, are dreptul să investească o parte din bani în evenimente culturale”, explică Dumitru Marian.
În al doilea an finanțarea s-a redus la mai puțin de jumătate și a venit de la Asociația Fondului Cultural Național, plus o finanțare de la Primăria Chișinău, dar lucrurile începeau să se complice și n-au avut nici buget de promovare. „Anul acesta a fost cel mai greu. Cu două luni înainte de festival nu aveam decât o finanțare minimă de la ICR-ul din București și finanțarea constantă, din nefericire destul de mică, de la primărie”, povestește Vlad.
Și-au dorit, oricum să țină festivalul. Salvarea a fost o finanțare complet nesperată de la CNC, destul de mică, datorită căreia au reușit să adune un buget apropiat față de cel din anul trecut. „A fost o coincidență reușită, căci legătura cu CNC a fost reluată datorită schimbării conducerii, a venit un nou director general, Mihai Cogâlniceanu. El a venit și la Chișinău, ceea ce este foarte important pentru noi, el fiind primul reprezentant al CNC-ului care a venit la festival”, adaugă Vlad.
Mulțumiri organizatorilor pentru tenacitate și profesionalism!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!