Anomaliile congenitale, o cauză a mortalităţii infantile

RM îşi pierde copiii, mulţi dintre ei chiar din faşă. Statisticile cu privire la mortalitatea infantilă nu oferă motive de bucurie. Numai anul trecut au murit 431 copii ce n-au atins vârsta de un an. Principalele cauze de deces, ne spun statisticile, sunt stările ce apar în perioada perinatală – 42,2%, malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale – 27,1%.
 
– Doamna Natalia Barbova, care sunt cauzele apariţiei malformaţiilor congenitale la nou-născuţi?

– Aceasta este o problemă actuală pentru R. Moldova. Nu există o singură cauză, acestea sunt diferite. Malformaţiile pot fi izolate sau asociate cu bolile ereditare. Spre exemplu, aberaţiile cromozomiale reprezintă nişte mutaţii pe nivelul cromozomial, care au loc în etapa formării celulelor sexuale sau la etapa procesului de împărţire a celulelor. Aberaţiile cromozomiale provoacă, de obicei, naşterea copiilor cu aneuploidie. Aceasta înseamnă că numărul cromozomilor este schimbat. În cazul în care are loc mutarea cromozomilor, sunt caracteristice malformaţiile multiple. Ele se pot manifesta prin defecte cosmetice – faţa neobişnuită, ca în cazul sindromului Down, de exemplu.

– Dar cele mai frecvente tipuri de anomalii congenitale în ţara noastră?

– În RM, malformaţiile congenitale ocupă al doilea loc în mortalitatea infantilă. Una din cauzele majore în structura patologiei perinatale o constituie malformaţiile congenitale şi aberaţiile cromozomiale. Cel mai des întâlnite la noi sunt anomaliile congenitale ale sistemului cardiovascular, osteomuscular şi digestiv, urmate de malformaţii congenitale multiple. Pe parcursul anilor 2005- 2010, prevalează cazurile de îmbolnăvire cu sindromul Down, dehiscenţa buzei şi viciile reducţionale ale membrelor.

– Există o statistică a copiilor născuţi cu sindromul Down în RM?

– În fiecare an, în ţară, se nasc aproximativ 40 copii cu acest sindrom. Potrivit datelor Laboratorului citogenetic al Centrului Naţional de Statistică, Reproducere şi Genetică Medicală (CNSRGM) numărul copiilor născuţi cu maladia Down variază de la an la an. Dacă în 2005 acest diagnostic a fost stabilit la 46 de copii, cu vârsta de sub un an, în 2009 s-au înregistrat 57 de copii, cu această maladie. Ultimele date pe care le deţinem sunt din 2010. Pe parcursul anului, au fost înregistraţi 54 de copii cu această boală cromozomială.

– Care organe ale copilului sunt cel mai des afectate în cazul malformaţiilor congenitale?

– Din datele statistice pe care le deţine centrul nostru, la copiii cu vârsta de până la un an predomină afectarea sistemelor cardiovascular, osteomuscular, digestiv, sistemului nervos central, reproductiv, precum şi afectarea diverselor organe, precum este faţa sau gâtul.

– Cât timp, în medie, poate trăi un copil cu malformaţii congenitale?

– Nu putem vorbi despre o statistică. Fiecare caz este unic. Dacă malformaţiile sunt uşoare, atunci copilul poate trăi destul de mult. Există anomalii, care pot fi tratate prin intervenţie chirurgicală, dar există malformaţii în faţa cărora medicii sunt neputincioşi. Spre exemplu polidactilia – copiii, care se nasc cu şase sau mai multe degete. Dacă sistemul nervos al copilului sau organele vitale sunt sănătoase, atunci problema poate fi soluţionată uşor. Dar dacă un copil se naşte cu aberaţii cromozomiale, cu sindromul Down sau cu malformaţii complicate ale plămânilor, inimii, tractului intestinal, riscul este foarte mare. Uneori, medicii pot încerca să-l trateze prin intervenţie chirurgicală. Dar organismul este mic şi foarte fragil, fapt ce complică lucrul medicilor. De multe ori aceştia nu pot interveni prin operaţii, pentru a evita înrăutăţirea stării de sănătate a copilului. Totuşi, părinţii sunt cei care pot evita naşterea copiilor cu malformaţii.

Nota redacţiei:

Citiţi în următoarea ediţie de vineri ce investigaţii medicale trebuie să treacă viitoarele mame pentru a se asigura că fătul se dezvoltă sănătos.