Bugetul pentru anul 2016, dependent de sursele externe
În anul 2015 situația economică în țară a fost influențată de factori externi și interni care au dus la o înrăutățire relativă a situației. Pe plan extern, printre principalii factori se pot enumera încetinirea creșterii economice în țările partenere, scăderea prețurilor mondiale la produsele petroliere, reducerea cererii pe piețele forței de muncă. Pe plan intern, un impact negativ asupra situației economice a avut reducerea producției agricole, ca urmare a secetei din vara acestui an, reducerea consumului gospodăriilor populației pe fondul stagnării veniturilor disponibile în termeni reali, accelerarea inflației, devalorizarea semnificativă a monedei naționale.
Într-o analiză efectuată de centrul de analiză „Expert-Grup” se menționează că bugetul pentru 2016 este elaborat în baza unei noi clasificări bugetare, iar acest moment tehnic are o importanță foarte mare pentru Moldova. „Noua clasificare funcțională și economică este în conformitate cu standardele internaționale, lucru ce va permite nu doar o comparabilitate mult mai bună decât până în prezent cu bugetele altor țări, ci și va îmbunătăți considerabil redarea unei imagini fidele, adecvate realităților economice și sociale”, semnează autorul analizei, Dumitru Budeanschi.
Evoluţia veniturilor și cheltuielilor bugetului public naţional în anii 2014-2016.
Destul de promițătoare sunt estimările pentru Bugetul Public Național (BPN) pentru anul 2016 care prevăd o creștere a veniturilor și cheltuielilor de circa 11,1 la sută și respectiv 13,6 la sută față de anul precedent, potrivit proiectului prezentat de Ministerul Finanțelor.
Veniturile bugetului se vor baza pe majorarea prețului vinietei, impozitarea imobilelor de lux și creșterea accizelor la tutun, la unele materii prime pentru medicamente și posibil o creștere a impozitului funciar.
Deficit bugetar de 4 miliarde de lei
Specialiștii Expert Grup atenționează asupra unor riscuri ridicate de instabilitate a finanțelor publice din acest an. Experții pun la îndoială capacitatea Guvernului de a face față tuturor cheltuielilor prevăzute de proiectul bugetului de stat. Potrivit documentului făcut public de Ministerul Finanțelor, statul intenționează să finanțeze deficitul bugetar de peste 4 miliarde de lei din împrumuturi externe.
Deficitul bugetar urmează a fi finanțat, atât din surse externe, cât și din surse interne. Dumitru Budeanschi a comentat că împrumutul pe interior nu este binevenit. „Nu trebuie să ne împrumutăm, iar unica soluție ar fi regândirea bugetului, redimensionarea lui, tăierea din unele proiecte”, a comentat expertul.
„Guvernul nu prognozează restabilirea economiei”
Vladimir Golovatiuc, secretarul comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe din cadrul Parlamentului din partea PSRM a declarat pentru ziarul TIMPUL că proiectul bazat pe resursele externe, nu este tocmai corect. „Guvernul nu prognozează o restabilire a economiei pentru a miza pe resursele interne care ar aduce bani în buget. Resursele externe în buget sub formă de granturi, credite depășește zece miliarde, o sumă enormă. Ținând cont de instabilitatea politică și economică din țară, nu știm cum vor reacționa sponsorii din afara țării”, a menționat Golovatiuc. Acesta a reamintit despre stoparea finanțărilor din exterior din luna mai 2015, iar în aceeași situație ne putem afla și anul acesta. „Dacă vom fi dependenți de resursele externe, aceasta se poate solda cu urmări grave pentru țară în ansamblu. Guvernul trebuie să fie foarte atent cu economia țării. Bugetul este doar o parte din economie. Dacă economia are probleme, atunci și bugetul va avea. Guvernul încearcă să rezolve criza bugetară cu resursele externe, care nu sunt constante. Guvernul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru stabilirea economiei”, a subliniat Vladimir Golovatiuc.
Deputatul fracțiunii PSRM a făcut trimitere la opinia Arminei Haceatrean, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional în Moldova care a declarat acum câteva zile că în țară s-a redus cerința internă de pe piață, iar politicile sociale nu au compensat veniturile populației. „Veniturile reale s-au redus începând din toamna lui 2015 și se resimte până în prezent. Guvernul trebuie să se gândească cum să stimuleze cerința internă de pe piață și să nu înăsprească condițiile de impozitare. Iar pentru aceasta trebuie să fie îmbunătățit sistemul de colectare a impozitelor și creșterea volumului acestora în bugetul de stat”, a comentat deputatul din Parlament.
„Creditele sunt accesibile pentru noi”
Corneliu Dudnic, deputat din partea Partidului Democrat în aceeași comisie parlamentară a precizat că grupul de lucru pregătește ultimele modificări în proiectul de buget care urmează să fie aprobat în cea de-a doua lectură. „Au fost introduse aproape 120 de amendamente care au fost propuse de colegii din Parlament pentru bunul mers al politicii bugetar-fiscale. S-a propus să fie mărit impozitul funciar, cu foarte puțin, dar nu pot spune dacă vor trece în a doua lectură”, a menționat deputatul.
Structura veniturilor bugetului public naţional pe grupuri de impozite pe anul 2016, în clasificare nouă
Cât despre împrumuturile externe care vor fi folosite pentru a suplini bugetul, Corneliu Dudnic a comentat că aceasta nu este o problemă, ci mai degrabă o ieșire din situație. „Orice medalie are două părți. Pe de o parte, este bine că avem susținere de la partenerii noștri din afară, inclusiv financiară. O mare parte din acești bani vin sub formă de grant, iar în acest sens eu nu văd probleme. Dacă vorbim de credite, acestea reprezintă bani foarte importanți pentru orice economie. Ratele la care sunt propuse aceste credite sunt accesibile și pentru noi”, a conchis deputatul.
Bani prevăzuți pentru alegerile prezidențiale
O altă prevedere a proiectului de buget specifică veniturilor bugetului public naţional se estimează la suma de circa 48 511,9 mil lei, cu 4 846,9 mil lei sau cu 11,1 la sută mai mult faţă de anul 2015.
Sectoarele prioritare pentru anul 2016 sunt serviciile de stat cu destinație generală, care au crescut cu circa 37 la sută, Apărare Națională (30 la sută), Gospodăria de locuințe și gospodărirea serviciilor lor comunale (31,4%), Ordine publică (21,3%) și Domeniul economic (17,9%), pentru Protecția Socială (11%) și Cultură (12,5%). Pentru învățământ se repartizează 17,5% din resursele bugetului. Alocațiile prevăzute pentru sănătate constituie 12,8% din totalul bugetului.
Totodată, în buget sunt prevăzute circa 100 milioane de lei pentru desfășurarea alegerilor la funcția de președinte al țării.
Cheltuielile pentru reparație și întreținerea drumurilor publice care sunt finanțate din Fondul Rutier vor înregistra o creștere de aproape două ori, de la 765 de milioane lei, la 1,4 miliarde lei.
Conform proiectului, subvențiile în agricultură vor fi de trei ori mai mari față de anul trecut și vor ajunge la 885,8 milioane de lei. Dar această creștere este una artificială după cum spun specialiștii de la Expert-Grup, în condițiile în care mai mult de o treime din acești banii planificați pentru 2016 sunt destinați plății subvențiilor restante din 2015.
Anul trecut, Guvernul a adoptat proiectul bugetului de stat la începutul lui aprilie, după care și-a angajat răspunderea asupra acestuia în fața Parlamentului țării.
De la 1 ianuarie 2016, în Republica Moldova este aplicat un buget provizoriu pentru acest an. Ordinul privind aplicarea bugetului provizoriu a fost semnat de ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Anatol Arapu, drept consecință a neadoptării de către Guvern şi Parlament a legii bugetului de stat pentru 2016.
Din informațiile prezentate în documentele proiectului bugetului de stat, experții au constatat o dependență substanțială a veniturilor bugetare de sursele externe (de peste 21 la sută din veniturile bugetului public național. În aceste condiții, experții sunt de părere că dacă aceste sume nu vor fi condiționate de acordul Fondului Monetar Internațional (FMI), stabilitatea bugetară pentru anul 2016 fără acordul acesteia va constitui un risc considerabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!