TIMPUL a încercat să afle cum va reacționa guvernarea R. Moldova la rezoluția „Marii Adunări” de la Tomai a găgăuzilor și ce măsuri va întreprinde pentru a stabiliza situația din autonomie. În cele din urmă, am constatat că autoritățile de la Chișinău nu apleacă urechea la amenințările găgăuzilor, chiar dacă respectiva adunare a fost convocată de nimeni altul decât de un membru al Guvernului, başcanul Irina Vlah. În acelaşi timp, comentatorii politici nu exclud că am putea avea un nou război interetnic.
În cazul în care Parlamentul și Guvernul nu vor atrage atenția la rezoluția de la Tomai, găgăuzii se vor supăra, dar dacă Chișinăul va decide să se unească cu România, ei vor apăra independența R. Moldova cu armele în mâini. Declarația a fost făcută pentru TIMPUL de către vechiul promotor al dezintegrării țării noastre, Ivan Burgudji, care a fost și consilier al bașcanului Vlah, iar actualmente e președinte al controversatei asociații „Gagauz Halkî”.
„Dacă R. Moldova nu ne va da arme, ne va ajuta Turcia și Rusia”
Potrivit acestuia, găgăuzii se pregătesc deja de un eventual conflict armat. „Nu vă faceți griji, ministrul Apărării doar a spus că va cumpăra armament pentru R. Moldova. Noi suntem parte componentă a R. Moldova și neapărat vom lua acest armament, pentru că ni se cuvine și nouă. De bine de rău, vom apăra independența R. Moldova”, a spus Burgudji, deși n-a putut să ne explice în ce mod va obține armele de la Ministerul Apărării.
Întrebat de unde va găsi soldaţi, care să i se supună, el ne-a reamintit, mai în glumă, mai în serios, de începutul anilor ‘90. „Nu vă faceți griji, a repetat, dacă va trebui, vom găsi și armată, și armament! În anii ‘90 tot nu aveam nimic, dar, timp de o oră, toți erau înarmați și porniți pentru a apăra teritoriul. Rusia și Turcia ne vor ajuta, în cazul în care R. Moldova își va pierde independența”, ne-a asigurat Burgudji. El a adăugat că punctul 12 din rezoluție a fost deja îndeplinit de Adunarea Populară, care a decis zilele astea convocarea congresului de deputați de toate nivelurile și legislaturile din UTA Gagauz-Yeri.
Deși la adunarea de la Tomai a participat toată conducerea autonomiei și toți au votat rezoluția, Vladimir Kîssa, președintele Adunării Populare de la Comrat, susține că deputații găgăuzi nu și-au dat votul pentru aceasta. „Nu știu ce v-a spus Burgudji, dar noi, la Adunarea Populară, nu am adoptat nicio rezoluție. Marți, am votat o declarație în susținerea statalității R. Moldova, pentru că noi condamnăm declarațiile de unire. Apoi, un coleg a propus să adunăm deputați de toate nivelurile din UTA Găgăuzia. În cadrul acestei întruniri, vom decide dacă declarăm sau nu 2018 drept an al ocupației românești”, a adăugat președintele Adunării Populare.
„Parlamentul nu poate examina o rezoluție anticonstituțională”
Solicitat de TIMPUL să comenteze ultimatumul de la Tomai, în care Parlamentul este vizat direct, Valeriu Ghilețchi, vicepreședintele Legislativului, a afirmat că respectă dreptul la opinie al autorilor rezoluției, dar nu poate fi de acord cu revendicările înaintate, deoarece acestea contravin legii. „Parlamentul nu poate accepta spre examinare această rezoluție, deoarece ea este anticonstituțională. Există și decizii ale Curții Constituționale, care stipulează clar că orice limitare legală de a ocupa o funcție publică pe motiv că o persoană deține dubla cetățenie este neconstituțională. În ce privește promovarea idealului de unire, de asemenea, avem o decizie a Curții Supreme de Justiție, care a permis partidelor politice să aibă în program acest obiectiv. Pluralismul de opinii este un drept constituțional, iar răspunderea penală pentru exprimarea unei opinii este absolut neîntemeiată. Consider că nici nu putem concepe așa ceva într-un stat liber și democratic”, a menţionat Ghilețchi.
Vicespicherul consideră că asistăm la o confruntare politică, pe alocuri foarte tensionată, dar firească într-un an electoral și într-o zonă geopolitică plină de provocări. În opinia sa, important e să nu ne lăsăm provocați și să păstrăm pacea și buna înțelegere între toți cetățenii.
„Declarațiile politice nu sunt pasibile răspunderii penale”
De aceeaşi părere este și Alexandru Tănase, ministrul Justiției, care ne atenționează că suntem martorii unor tentative de destabilizare a situației în sudul țării, din considerente politice și electorale. Totodată, Tănase atrage atenția celor care uneltesc împotriva independenței și integrității teritoriale a țării că pot fi trași la răspundere. „R. Moldova este un stat democratic, unde drepturile și libertățile fundamentale ale omului sunt garantate de constituție. Orice îngrădire a acestor drepturi este pasibilă de sancțiuni penale. În aceeași ordine de idei, Codul Penal dedică un întreg capitol incriminării faptelor ce atentează la securitatea națională și la ordinea publică. Vă asigur că autoritățile R. Moldova dispun de capacitate deplină pentru asigurarea ordinii constituționale”, a specificat ministrul.
La rândul său, procurorul general, Eduard Harunjen, ne-a informat că instituția, pe care o conduce, s-a pronunțat deja cu privire la Declarațiile de Unire și a constatat că acestea nu conțin nicio bănuială rezonabilă cu privire la vreo infracțiune. Harunjen susţine că declarațiile de Unire se încadrează în limitele stabilite de actele internaționale și naționale cu privire la dreptul la opinie și exprimare, iar semnatarii sunt aleșii locali, care nu pot fi trași la răspundere pentru voturile sau opiniile politice, exprimate în exercitarea mandatului. Din aceleaşi considerente, ne-a explicat sursa citată, procurorii nu s-au autosesizat nici după declarațiile politice făcute la adunarea de la Tomai. „Asemenea declarații vor fi foarte multe într-un an electoral şi cu o conotație istorică. Procuratura nu poate lăsa toate cauzele penale pentru a da aprecieri declarațiilor politice”, a precizat Harunjen.
„Sunt invențiile unor minți bolnave”
Ex-președintele României, Traian Băsescu, a specificat pentru TIMPUL că știe despre rezoluţia de la Tomai, în care se cere ca el și George Simion să fie declarați persona non grata în R. Moldova, însă a refuzat să o comenteze. În schimb, Simion a spus că-și dorește să aibă un dialog cu liderii UTA Gagauz-Yeri, pentru a găsi punctele care-i unesc. „Aș dori să-i reamintesc dnei Vlah, că atunci când ex-bașcanul Formuzal și-a încheiat mandatul, s-a mutat cu traiul în Germania și cred că vestul Europei este o soluție foarte bună pentru liderii găgăuzi”, a explicat liderul unionist. În opinia sa, un conflict armat între găgăuzi și români nu e posibil, iar aceste zvonuri sunt invențiile unor minți bolnave. „Găgăuzii au fost respectați în spațiul nostru de la Nistru până la Tisa, așa că nu au de ce se teme de o eventuală Unire”, a adăugat George Simion.
Și Anatol Șalaru, președinte Partidului Unității Naționale, amintește că găgăuzii au fost și sunt respectați în România Mare, unde se bucură de toate drepturile. Politicianul nu crede că opinia Irinei Vlah sau a lui Ivan Burgudji este împărtășită de toți găgăuzii, fiindcă mulți dintre ei dețin cetățenia română oferită de Băsescu. „Această rezoluție nu este decât o încercare a unor politicieni, care folosesc spaimele generate de propaganda sovietică, pentru satisfacerea propriilor interese. Pe când găgăuzii, ca toți locuitorii R. Moldova, își doresc o viață mai bună”, se arată convins Șalaru.
„Poate izbucni un conflict interetnic”
Comentatorii politici însă nu exclus posibilitatea pornirii unui conflict intern în R. Moldova, în contextul declarațiilor agresive făcute la adunarea de la Tomai. Anatol Țăranu consideră că rezoluția este o dovada clară a faptului că populația găgăuză este folosită activ de anumite forțe politice împotriva statului R. Moldova. Potrivit expertului, românofobia implementată printre găgăuzi dă roade și denotă faptul că guvernările de la Chișinău nu au avut niciodată o politică coerentă în vederea integrării poporului găgăuz în R. Moldova. „În cadrul adunării de la Tomai, au sunat declarații care necesită o analiză a instituțiilor de resort din R. Moldova. Una dintre acestea a sunat în felul următor: „Noi, aici în Găgăuzia, trebuie să rezistăm până vor veni rușii, iar ei vor veni neapărat”. Ea demonstrează că toate declarațiile în susținerea statalității sunt un fals, pentru că găgăuzii privesc acest stat doar ca pe o redută de rezistență până când va deveni iarăși parte componentă a Rusiei Mari, inclusiv din punct de vedere juridic. Rezoluția demonstrează că Găgăuzia continuă să rămână o regiune separatistă, ceea ce vorbește despre faptul că în R. Moldova poate izbucni un conflict interetnic, provocat și din interior, și din exterior”, a conchis Țăranu.
Pe de altă parte, jurnalistul Nicolae Negru este de părere că nu trebuie să exagerăm, căci această rezoluție nu este o amenințare de război, ci o chemare la încălcarea Constituției. În viziunea sa, există două scenarii în acest sens. În primul caz, găgăuzii ar vrea să transforme R. Moldova într-un stat dictatorial, așa cum este Rusia, fără să conștientizeze că îndeamnă la încălcarea principiilor democratice de care înșiși se folosesc. Dacă recomandările rezoluției ar fi acceptate, susține Negru, la Chișinău s-ar institui o formațiune și un lider politic exact ca la Moscova. Atunci găgăuzii nu își vor mai putea exprima opinia cu aceeași libertate, ca în prezent. În cel de-al doilea caz, s-ar putea ajunge la confruntări militare, după cum a spus la Tomai și deputatul PDM, Corneliu Dudnic, că va fi primul care va pune mâna pe armă. „Politicienii din UTA Găgăuzia sunt un fel de pârghii pe care Moscova le folosește împotriva cursului european al R. Moldova și al apropierii cu România. De aceea nu este exclus că liderii găgăuzi și-ar putea mobiliza conaționalii la luptă împotriva autorităților de la Chișinău. Cred, totuși, că politicienii de la Comrat sunt oameni responsabili și nu vor întreprinde acțiuni de nesupunere în fața legii, fiindcă atunci vor cădea sub incidența Codului Penal”, și-a exprimat opinia Nicolae Negru.
„Dudnic a spus această frază pentru a demonstra că-i mesntîi patriot”
L-am telefonat în repetate rânduri pe deputatul Dudnic, însă el nu ne-a răspuns. Solicitat să comenteze declarațiile colegului său de partid, Dumitru Diacov, președintele de onoare al PDM, a spus că Dudnic este „o jertfă a atmosferei tensionate din R. Moldova”. „Dacă ești în Găgăuzia, iar în sală stau câțiva adepți de-a lui Burgudji, ești pus în situația să demonstrezi că ești mesnîi patriot (patriot de-al locului – n.red.). Și iată că a spus o frază, pentru care-i pare rău și lui, dar a făcut-o din fierbințeală, ca să placă publicului și să liniștească spiritele”, a adăugat Diacov. El a atenționat că, în condițiile R. Moldova, orice extremă duce la altă extremă, adică orice declarație nechibzuită dintr-o parte naște o altă declarație imediată din cealaltă parte. „Iar declarațiile unor politicieni din Găgăuzia nu sunt altceva decât niște manifestații electorale”, ne-a asigurat Dumitru Diacov.
