Aceste încercări devin tot mai insistente în preajma sărbătorilor naționale din august – Ziua Independenței și Limba noastră. Mizându-se pe insuficienta informare a publicului acești râmători și croitori de istorie trișează și falsifică adevărul istoric cu privire la aceste evenimente. Dacă e să le dai crezare, apoi adoptarea legislației lingvistice pe 31 august 1989 a fost exclusiv, opera și meritul lor.
În numele restabilirii adevăratului adevăr istoric mă văd silit să fac următoarele precizări.
Prima. Lupta deschisă, în public, pentru „limbă și alfabet” a început odată cu apariția cunoscutului eseu al regretatului Valentin Mândâcanu „Veșmântul ființei noastre”. Iată ce scrie în acest sens cunoscutul istoric Constantin Codreanu în studiul „Moldova, încotro? R. Moldova de la caderea URSS la Acordul de Asociere cu UE”: „Eseul întitulat Veșmântul ființei noastre, scris de Valentin Mândâcanu în 1988(…) avea să impulsioneze și, totodată, să revoluționeze dezbaterea publică despre destinul limbii române la est de Prut. Autorul eseului aducea în atenție faptul că limba română fusese supusă unui puternic proces de rusificare și combătea existența unei limbi moldovenești. Lupta începută de Valentin Mândâcanu va fi continuată de doctorii în filologie Constantin Tănase și Vasile Bahnaru care vor pleda pentru repunerea în uz a etnonimului „român” cu referire la adevărata identitate a moldovenilor basarabeni, precum și pentru utilizarea limbii moldovenești în grafie latină în toate sferele vieții social-economice…”.
Să se rețină: această precizare nu o face un diletant și sforar, ci un cunoscut istoric. (Constantin Corneanu este un istoric și specialist român în geopolitică. Este doctor în istorie și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice "Gheorghe I. Brătianu" (AESGS-www.aesgs.ro) din septembrie 2009. Între 01.06.2004 și 31.07.2007 a fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova. A publicat lucrarea „Sub povara marilor decizii” și numeroase articole științifice apărute în revistele Europa XXI, Revista de Istorie Militară, Document (Buletinul Arhivelor Militare Române), Dosarele Istoriei, Istorie și Civilizație, Historia, Lumea Magazin.
Un alt articol important care a pregătit terenul pentru adoptarea legislației lingvistice din 31 august 1989 „Alfabet pe banca acuzaților” scris de umila mea persoană (în colaborare cu filologul Vasile Bahnaru), apărut în săptămânalul „Literatura și arta” pe 10 iunie 1989, deci, cu două luni înainte de istorica zi. Din păcate, noii croitori de istorie „uită” cu desăvârșire de acest articol.
Rog să mi se ierte această lipsă de modestie, dar consider că precizările mele sunt utile în condițiile când cei care se cațără disperați pe piedestale dau cu piciorul în alții care, cu adevărat, au contribuit la adoptarea legislației lingvistice din 31 august 1989.
E adevărat, istoria ne judecă, dar cu o condiție: să nu o recroim astfel ca să încapă în ea numai trișorii, râmătorii și obsedații de glorie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
