Carnavalul din Cenac alungă iarna şi aduce primăvara

Satul Cenac din raionul Cimişlia este localitatea unde Carnavalul a devenit o tradiţie foarte populară. În ajunul începerii Postului Paştelui, Cenacul îmbracă straie de carnaval, iar sătenii se avântă într-o petrecere a culorilor, a măştilor, a teatrului şi, nu în ultimul rând, a dansului folcloric. Întâmpinaţi la intrarea în Cenac de un grup de tineri mascaţi, dar şi de un spirit sărbătoresc, trebuia să arătăm că intrăm în sat cu gânduri bune şi cu dorinţă de petrecere, altfel nu te încadrezi în spectacolul Carnavalului din Cenac. Ajunşi în centrul satului, la Casa de cultură, chiar dacă vântul te tăia până la os, am văzut lumea din sat, de la mic la mare, adunată buluc pentru a petrece Carnavalul sau Festivalul măştilor, după cum îi spuneau unii dintre săteni.

O tradiţie renăscută


Parada măştilor şi a costumelor pe uliţele satului Cenac, Cimişlia

Unul dintre spectatori, un bătrân localnic, Mihail Secară, ne spune că acest carnaval este de ani buni o tradiţie. „Încă de pe când eram tânăr (dar acum am 70 de ani), se făcea festivalul cu măşti şi costume. Era marea noastră veselie de la Lăsatul Secului, după care începe Postul Mare. Sărbătoarea aceasta este făcută ca lumea să înţeleagă că nu trebuie să mai mănânce de frupt”. Ce-i drept, acum e mai interesant, pentru că se adună lume din mai multe sate, cu costume mai colorate şi măşti mai frumoase”, ne spune moşul.

Copiii, însă, atât cei mascaţi, cât şi cei care admirau spectacolul, zgribuliţi de frig, susţineau la unison doar una: „Carnavalul se organizează pentru a alunga iarna, ca să ne aducă primăvara”. Victor Secară, un băiat purtând mândru un costum naţional, ne-a zis că ei organizează acest festival la începutul primăverii, cu dansuri, cântece şi strigăte pentru „a fugări iarna”.

Cenacul, în ziua de Carnaval, îşi dezvăluie astfel latura creativă, de însufleţire şi bună voie a localnicilor, care au rămas puţini la număr şi sunt şi ei, ca în toate celelalte sate, bătuţi de frigul iernii. Potrivit sătenilor, sărbătoarea devine cu adevărat populară datorită pasiunii faţă de artă a directorului Casei de cultură din sat – Vasile Popovschi.

Ludmila Mardare îşi aminteşte că datina este din străbuni, numai că, o perioadă de timp, s-a uitat de ea. Şi-au reamintit de Carnaval acum vreo doi ani. „Vasile Popovschi ne întoarce la tradiţie şi reînnoieşte obiceiurile vechi. Abia aşteptăm să vedem tradiţionala paradă, apoi – programul artistic, în care fiecare îşi va prezenta măştile, iar în a doua jumătate a zilei, toţi se vor întoarce acasă şi vor mânca pentru ultima dată de frupt”.

„Împăratul satului”

Sufletul Carnavalului şi „împăratul satului”, precum îl numeau sătenii, Vasile Popovschi, ne-a încântat cu entuziasmul său la organizarea festivalului din Cenac.

„Ideea Carnavalului vine de la un obicei vechi – „Moşnegeii”. Cu vreo 50 de ani în urmă, la începutul primăverii şi a Postului Mare, centrul satului era împânzit de moşnegei mascaţi. Ei glumeau cu oamenii care ieşeau în centrul satului să-i privească. Din anii ’70, acest obicei a fost lăsat în umbră şi iată, după patru decenii, am decis să revenim la sărbătoarea dată, ca să ne distrăm plăcut împreună cu toţi oamenii, înainte de şapte săptămâni de pocăinţă, de regăsire şi de împăcare cu sine”.

Întrebat de unde se inspiră pentru crearea măştilor, care sunt confecţionate manual, „împăratul satului” pentru o zi ne-a spus că din folclor, din istoria noastră. „Când eram mic, nu numai că luam parte la Carnaval, dar participam şi la confecţionarea măştilor, a costumelor. De atunci port aceste amintiri în suflet şi am decis să organizez an de an Carnavalul cu parada măştilor, cu prezentarea lor, ca să dăm voie oamenilor să se manifeste prin teatru, cântec şi scamatorii. E o artă colectivă…”.

Carnavalul din Cenac, unicul în R. Moldova


Prezentarea artistică a costumelor şi a măştilor prin scenete de umor

De la Carnavalul din Cenac nu au lipsit nici invitaţii speciali din Chişinău sau din alte localităţi, printre care – un grup de tineri mascaţi de la Colegiul de Medicină şi Farmacie din Chişinău şi formaţia de copii ”Brumărel” din Bubuieci.
”Suntem a doua oară în Cenac, la Carnavalul de la sfârşitul iernii. Anul acesta, am venit cu 80 de măşti, confecţionate de mânuţele copiilor. Astfel, partea bună este că aceşti copii încep să cunoască tradiţiile populare”, a afirmat Maria Eremia, profesoară de istorie la liceul din satul Bubuieci.

Pe scena de sărbătoare a Cenacului s-au făcut observaţi şi câţiva turişti din SUA, Germania şi Franţa. Sandie, o tânără din Stuttgart, care face voluntariat la un centru de plasament pentru copii din Chişinău, a remarcat că a auzit de acest Carnaval şi a venit cu cea mai mare plăcere să vadă ce-i asta. „Este o sărbătoare mare. Norocul m-a adus la Cenac. Avem şi noi aşa ceva în Germania şi acum mi se face dor de cei de acasă”.
De altfel, primarul satului Cenac, Iurie Popescu, speră că acest Carnaval va atrage cât mai mulţi turişti şi va deveni unul internaţional.

„Dacă visul lui Vasile Popovschi – cel de a confecţiona câte o mască pentru fiecare locuitor al satului – va deveni realitate, atunci Carnavalul din Cenac va avea ecou în toată ţara, iar noi onorăm aceste iniţiative ale dumnealui”.
De dimineaţă, oameni în costume originale şi cu măşti au pornit alaiul pe uliţele satului, iar unii gospodari invitau petrecăreţii în curţile lor pentru a le aduce primăvara. După paradă, a avut loc o prezentare artistică a măştilor şi a scenetelor, în timp ce publicul s-a delectat cu voie bună, stăpânită de zâmbete. Ca în fiecare an, tradiţia carnavalului presupunea şi alegerea câştigătorilor, dar de data aceasta au fost premiaţi toţi participanţii, deoarece fiecare dintre ei s-a străduit ca, prin veselie şi frumuseţe, să alunge iarna şi să aducă primăvara…