Potrivit unui comunicat de presă al Biroului pentru reintegrare, discuţiile se vor concentra asupra pregătirii primei runde de negocieri în formatul 5+2 din acest an, care se va desfăşura pe 27-28 februarie la Viena.
 

Când va trece guvernul de la declarații la acțiuni?

Procesul de negocieri în formatul „5+2” nu aduce rezultate. Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a declarat, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că trebuie să se stabilească care sunt plusurile, minusurile şi ofertele Chişinăului şi care este situaţia de facto şi perspectivele pentru regiunea transnistreană, transmite IPN.

Vicepremierul a subliniat că fundamentul pe care trebuie să fie construită reglementarea conflictului transnistrean este poziţia statelor membre ale OSCE, din care fac parte şi Federaţia Rusă şi Ucraina, mediatori în proces. „Ultimii doi ani, reuniunile ministeriale ale miniştrilor de externe OSCE au adoptat declaraţii referitor la situaţia din Republica Moldova şi negocierile în formatul „5+2”. Toate statele membre au reconfirmat atât caracterul teritorial integru suveran al Republicii Moldova, cât şi necesitatea elaborării unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova, fapt care corespunde prevederilor constituţionale”, a menţionat Eugen Carpov.

Oficialul a subliniat că prezenţa armatei străine pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, nu este un factor care să favorizeze negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean. „Poziţia Chişinăului este univocă: trupele ruse, care nu au nicio acoperire, care vin în contradicţie cu principiul neutralităţii Republicii Moldova, trebuie retrase”, a spus vicepremierul.

Referindu-se la anul 2013, Eugen Carpov a menţionat că acesta a fost unul suficient de dificil, marcat de diverse evoluţii atât pe plan intern, pe plan regional, dar şi pe plan geopolitic european. Pe de o parte, Republica Moldova a avut parte de suficiente dificultăţi, crizele politice, constituţionale, pe de altă parte este dialogul care nu tot timpul este uşor între Moscova şi Bruxelles, la nivel geopolitic. Din punctul acesta de vedere, fiecare aspect a influenţat situaţia din Republica Moldova.

În anul 2014, vicepremierul aşteaptă mai multă claritate despre poziţia Federaţiei Ruse, care este un sprijinitor al proceselor din regiunea transnistreană, în calitate de donator al unor sume importante de bani care vin de la Moscova pentru a sprijini viaţa din stânga Nistrului

De asemenea, Eugen Carpov, a spus că următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 va avea loc în Republica Moldova, la sfârşitul lunii februarie. Urmează să fie stabilite detaliile exacte şi partea tehnică.

De ce politicienii moldoveni se lasă manipulați și folosiți?

Deși Federația Rusă la întâlnirile oficiale anunță că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova este UNICUL ALIAT al regimului marionetă condus de Șevciuk, care mai nou susține activ separatismul găgăuz.

Pe această cale, redacția TIMPUL reamintește tuturor că Federația Rusă ocupă Republica Moldova, dovadă fiind actul de încetare a focului semnat prezentat mai sus. F. Rusă poartă responsabilitate directă pentru moartea cetățenilor RM din Războiul de Independență, dovadă fiind și cartea semnată de așa-numitul reprezentat al F.R. în "Transnistra" D. Rogozin, în care acest recunoaște deschis rolul Armatei a 14-a iar moldovenii sunt numiți maimuțe. CEDO condamnă F. Rusă ca fiind stat agresor ca urmare a procesului inițiat de membrii grupului Ilașcu. F. Rusă este cea care sponsorizează campaniile anti-europene duse de susținătorii Uniunii Vamale în persoana "bașkanului Formuzal". Ambasada F. Rusă din RM susține deschis partidele antinaționale precum PCRM, PSRM, PSDM sau Rodina. Federația Rusă provoacă din 2006 daune serioase economiei R. Moldova și mai nou este implicată într-o campanie de "luptă" împotriva emigranților moldoveni care lucrează acolo. F. Rusă este unicul stat care și-a exprimat în public dezacordul în legătură cu apropierea RM de UE și este unica forța care poate pune în pericol integrarea europeană.

Sursa: IPN