În structura mortalităţii cauzată de bolile aparatului circulator, circa 93% din numărul total de decese revin bolilor ischemice acute şi cronice cardiace, bolilor cerebro-vasculare şi infarctului miocardic acut (atacului de cord), arată un studiu realizat de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS) şi Şcoala de Management în Sănătatea Publică (ŞMSP), care compară cauzele mortalităţii înalte din RM cu cele din alte ţări. Totodată, un raport al Institutului american de Medicină prezintă dovezi ştiinţifice convingătoare că bolile de inimă, inclusiv atacurile de cord, sunt provocate de fumat (atât în forma activă, cât şi pasivă). Autorii raportului susţin că expunerea, fie şi pe o durată scurtă de timp, la fumatul pasiv poate provoca un atac de cord, pentru că fumul de ţigară dintr-o încăpere conţine peste 4000 de substanţe chimice, din care cel puţin 69 sunt cancerigene. Studiul mai relevă că fumatul pasiv provoacă boli de inimă, cancer pulmonar, sindromul morţii infantile subite şi naşterea prematură a copiilor, iar organizarea zonelor individuale şi a camerelor de fumat sau instalarea sistemelor de ventilaţie în încăperi sunt neeficiente, căci nu asigură un nivel de siguranţă al expunerii la fumatul pasiv. Totuşi, după punerea în aplicare a legislaţiei privind interzicerea fumatului în locurile publice, rata de atacuri de cord a scăzut…
Recent, şi revista medicală britanică Lanset (cea mai prestigioasă la nivel internaţional) a făcut public, în premieră, un raport privind rezultatele cercetărilor ştiinţifice cu referinţă la bolile netransmisibile, accentuând că acestea sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din toate decesele ce se înregistrează în ţările cu venituri mici şi mijlocii, depăşind numărul deceselor cauzate de bolile infecţioase. O intervenţie prioritară în reducerea deceselor cauzate de bolile netransmisibile este implementarea Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului (CCCT), care prevede măsuri esenţiale de reducere a cererii de tutun, de protecţie împotriva expunerii la fumul de tutun, norme referitoare la ambalarea şi etichetarea produselor ce conţin tutun, obligaţiuni ce ţin de responsabilitatea ţărilor care ratifică convenţia, acordarea de sprijin pentru activităţile alternative viabile din punct de vedere economic, reglementarea comerţului ilicit cu produse ce conţin tutun, vânzarea către sau de către minori, prevederi ce ţin de informare, educaţie, conştientizare publică, promovarea şi sponsorizarea tutunului etc. Publicarea raportului în Lanset vine la doar cinci luni înainte de Reuniunea la nivel înalt a ONU, care se va axa, pentru a doua oară, pe bolile netransmisibile ca subiect de sănătate globală. Articolul din Lanset menţionează că implementarea convenţiei va preveni cel puţin 5,5 mln. de decese în decursul a zece ani în 23 de ţări. Căci, cu peste un miliard de fumători în lume, industria tutunului utilizează practici de marketing agresive, ţintind, în special, spre populaţia cu venituri mici, spre tineri şi femei pentru a câştiga noi clienţi dependenţi de produsele ucigătoare.
Cele 172 de ţări care au ratificat Convenţia-cadru a OMS privind controlul tutunului – inclusiv RM, care a ratificat-o la 31 decembrie 2008 şi a devenit parte a acesteia la 3 februarie 2009 – sunt obligate să pună în aplicare măsuri dovedite ştiinţific pentru a reduce consumul de tutun şi consecinţele grave pe care acesta le are asupra sănătăţii, bunăstării economice şi sociale a oamenilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
