CCM a decis: Judecătorili pot fi trași la răspundere penală pentru pronunțarea intenționată a unei hotărâri ilegale
Sesizarea a fost depusă de Curtea Supremă de Justiție, în decembrie 2016. La acest subiect, CCM a solicitat opinia Comisiei de la Veneția, care i-a fost comunicată la 13 martie 2017.
Concluziile Curţii sunt că potrivit standardelor internaţionale, imunitatea, de regulă, se acordă judecătorilor pentru asigurarea exercitării atribuţiilor de serviciu. Independența judiciară nu este o prerogativă sau un privilegiu acordat în interesul propriu al judecătorului, ci este un principiu fundamental, un element esențial al oricărui stat democratic, o condiție prealabilă a statului de drept și garanția fundamentală a unui proces echitabil. Independența judecătorilor trebuie să fie considerată ca o garanție a libertății, a respectării drepturilor omului și aplicării imparțiale a legii. Puterea judecătorească trebuie să fie independentă pentru a-și îndeplini rolul în raport cu celelalte puteri ale statului, a societății în general, și cu părțile litigiului, în particular, se arată într-un comunicat CCM.
În acelaşi timp, Curtea a subliniat că independenţa judecătorului nu exclude angajarea responsabilităţii acestuia, ea fiind realizată sub rezerva unei prudenţe determinate de necesitatea garantării libertăţii depline a judecătorului contra tuturor presiunilor induse.
Curtea a menţionat că, deoarece într-o societate democratică judecătorul nu poate fi la adăpostul unei imunităţi absolute, se reliefează problema condiţiilor şi modalităţilor de angajare a răspunderii judecătorului. Astfel, trebuie remarcat faptul că, deși standardele europene permit judecătorilor să fie trași la răspundere penală în exercitarea funcțiilor lor judiciare, pragul este destul de înalt.
În acest sens, standardele internaționale privind independența judecătorilor stabilesc că sarcinile de interpretare a legii, de examinare a probelor şi de evaluare a faptelor, îndeplinite de un judecător pentru a soluţiona cazurile, nu trebuie să dea naştere la răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorului, decât în cazuri de rea-credinţă, culpă intenţionată sau neglijenţă gravă dovedită, se mai arată în comunicatul instituției.
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a respins excepția de neconstituționalitate și a recunoscut constituțional articolul 307 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, în măsura în care judecătorii din cadrul judecătoriilor, Curților de apel și Curții Supreme de Justiție pot fi trași la răspundere penală doar pentru pronunțarea cu intenție a unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 307 din Codul penal, ridicată din oficiu de către completul Curții Supreme de Justiție pentru examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr.3-10/16.
În temeiul articolului 307 din Codul penal, judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii.
Autorii excepției de neconstituționalitate au pretins, în esență, că articolul 307 din Codul penal afectează principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul independenţei judecătorilor, fapt contrar articolelor 6 și 116 alin.(1) din Constituţie.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 27 decembrie 2016 sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudeca fondul cauzei.
În procesul examinării sesizării, Curtea a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova și Guvernului.
De asemenea, Curtea a solicitat opinia Comisiei de la Veneția. La 13 martie 2017, Comisia de la Veneţia a comunicat Curţii Constituţionale Opinia sa Amicus Curiae, adoptată în cadrul celei de-a 110-a sesiuni plenare.
TIMPUL.D
