Ce facem cu elementele comuniste din monumentele de arhitectură?

Aplicarea legii însă pare a fi etapa cea mai complicată, deoarece simbolurile comuniste au fost folosite nu doar în scop politic, Basarabia a fost bucata de pământ unde secerile şi ciocanele, încrucişate pe un fundal roşu, erau prezente şi în arhitectura oraşului. Chiar şi acum acestea pot fi observate pe monumente de arhitectură protejate de stat. Un exemplu în acest sens este şi clădirea fostului gimnaziu pentru fete, de pe strada 31 August 1989, colţ cu Puşkin, unde mai poate fi observat însemnul comunist. Autorităţile însă nu ştiu cum să procedeze în acest caz.

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani, este un monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională. În 1897, gimnaziul a fost vândut. După demolarea construcţiilor vechi, în 1901 a fost construită clădirea nouă, al cărei autor este Alexandru Bernardazzi. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, clădirea gimnaziului a fost deteriorată. Totuşi, până în anul 1964, ea a servit drept sediu pentru comitetul central al partidului comunist al RSSM. Ulterior, construcţia este eliberată şi devine Palatul pionerilor şi al elevilor, iar aripa stângă găzduieşte Societatea republicană „Ştiinţa". Din anul 1976 devine sediul Muzeului de istorie a partidului comunist al Moldovei, iar astăzi este sediul Muzeului Naţional de Arte Plastice. Trecutul şi-a lăsat amprenta asupra imobilului, întrucât însemnele comuniste de pe faţadă persistă şi astăzi. Dacă acestea ar trebui schimbate sau nu şi cum urmează să se procedeze cu acest monument încă nu este clar, de vreme ce părerile sunt împărţite. „Însemnele comuniste sunt amplasate pe cele două blocuri adiacente ale fostului liceu de fete construite în perioada comunistă. Acestea sunt elemente de decor, iar obiectul este rodul gândirii totalitare din acele timpuri. În calitate de expert internaţional în domeniul protejării monumentelor, consider că nu ar fi de bun augur scoaterea lor”, a menţionat Sergiu Ciocan, şef al Direcţiei patrimoniu şi arte vizuale din cadrul Ministerului Culturii.

Muzeului Naţional de Arte Plastice 

Simbolurile comuniste de pe faţada monumentului ar trebui totuşi scoase, iar clădirea – reconstruită în forma ei iniţială, este de părere arhitectul Eugen Bâzgu, care este şi secretar al Consiliului naţional al monumentelor istorice. „Clădirea a fost construită prin anii 1800, dar refăcută în perioada sovietică. Nu consider că acestea ar trebui demolate, dar însemnele ar putea fi scoase, deoarece, iniţial, fostul gimnaziu pentru fete avea o altă arhitectură, foarte frumoasă, de altfel”.

Proiectul de lege ce prevede interzicerea simbolurilor comuniste a fost votat de Parlament pe data de 12 iulie. Proiectul a fost iniţiat de Partidul Liberal şi prevede interzicerea simbolurilor acestei ideologii – secera şi ciocanul – pe orice tip de suport de pe teritoriul R. Moldova.