Acesta a fost, potrivit lui Roubini, motivul pentru care Vladimir Putin a exercitat o așa mare presiune asupra lui Viktor Ianukovici pentru a-l determina să abandoneze proiectul de asociere la UE. Așa se explică și de ce Putin a reacționat la înlăturarea guvernării Ianukovici prin anexarea Crimeei și apoi prin destabilizarea Ucrainei

Sancțiunile impuse Rusiei ar putea avea drept unic efect întărirea convingerii lui Putin și a consilierilor săi naționaliști că viitorul Rusiei nu depinde deloc de Occident, ci de un proiect de integrare distinct, spre Est.

Escaladarea actualului conflict din Ucraina între un guvern sprijinit de Occident și separatiștii susținuți de Rusia, spune renumitul economist Nouriel Roubini, ridică o chestiune fundamentală: care sunt aspirațiile pe termen lung ale Kremlinului? Deși, la început, obiectivul președintelui rus se limita la punerea sub propriul control a Crimeei și menținerea unei oarecari influențe asupra afacerilor ucrainiene, ambițiile sale pe termen lung par să fie, în opinia lui Roubini, cu mult mai îndrăznețe. Această afirmație a analistului american are la bază deja celebra declarație a lui Putin în care a susținut că prăbușirea Uniunii Sovietice a constituit cea mai mare catastrofă a secolului al 20-lea.
Nu este greu, crede Roubini, ca din aceste grave cuvinte să desprindem obiectivul pe termen lung al lui Putin: reconstruirea acestei entități sub o formă sau alta, inclusiv crearea unei uniuni supranaționale compusă din state membre, respectiv ceva în genul Uniunii Europene.

O mare Uniune Economică Eurasiatică?

Dintotdeauna, reamintește Roubini, Rusia s-a considerat o mare putere, înconjurată de state tampon. Sub domnia țărilor, Rusia imperială și-a extins pas cu pas teritoriul. În perioada bolșevică, Rusia a reușit să creeze ceea ce s-a numit Uniunea Sovietică, iar cu timpul și-a stabilit o sferă de influență ce îngloba cea mai mare parte a Europei centrale și de Est.

Și iată că, acum, sub regimul autocratic al lui Vlaimir Putin, Rusia tinde să creeze o mare Uniune Economică Eurasiatică (UEE). Deocamdată, acest proiect este în faza unei simple uniuni vamale, dar experiența Uniunii Europene i-a arătat lui Putin ca, grație unei zone a liberului schimb, se poate ajunge, treptat, la o integrare economică, monetară și în cele din urmă politică. Dar liderul de la Kremlin, subliniază analistul american, nu se mulțumește doar cu o simplă versiune a Acordului de liber-schimb nord-american.

Obiectivul său, spune Roubini, este de fapt crearea unui fel de Uniune Europeană, în care Moscova să stăpânească toate pârghiile de putere. Etapele realizării acestui proiect, este de părere Roubini, pare să fie clare: mai întâi, instaurarea unei uniuni vamale care inițial să reunească doar Rusia, Belarus și Kazahstan, urmate ulterior de integrarea altor foste republici sovietice. Sunt în vizor Armenia și Kîrghistanul.
În continuare, după ceva ani de funcționare, prognozează Roubini, statele membre ale uniunii vamale ar putea crea o adevarată uniune monetară având drept monedă unica rubla eurasiatică, susceptibilă a fi utilizată ca unitate de referințî, ca deviză de plăți și ca rezervă valutară. Așa cum a demonstrat experiența zonei euro, reamintește Roubini, viabilitatea unei uniuni monetare cere o uniune bancară, bugetară și o uniune economică. pentru ca, în final, din moment ce statele membre au cedat din suveranitate în chestiunile bugetare, bancare și economice, ele pot avea nevoie (ceea ce speră Moscova – n.n.) și de o anumită uniune politică, fie ea și partțală.

Țintele Rusiei nu se limitează doar la Vest

Realizarea proiectului mai sus amintit, subliniază Roubini, necesită înfruntarea mai multor dificultăți majore, precum și investirea, de-a lungul mai multor decenii, a unor importante resurse financiare. Indiferent de împrejurări, crede analistul, prima etapă constă în crearea uniunii vamale, dar în cazul unei Uniuni Eurasiatice, intrarea Ucrainei apare ca indispensabilă, fiind cel mai mare vecin al Rusiei pe drumul spre Occident. În acest context, Nouriel Roubini afirmă că se poate considera că acesta este motivul pentru care Vladimir Putin a exercitat o așa mare presiune asupra fostului președinte Viktor Ianukovici pentru a-l determina să abandoneze proiectul de asociere la UE.

Așa se explică și de ce Putin a reacționat la înlăturarea guvernării Ianukovici prin anexarea Crimeei și apoi prin destabilizarea Ucrainei. În opinia lui Roubini, evenimentele cele mai recente au redus și mai mult orientările Rusiei către piețe, către Occident și au întărit și mai mult forțele naționaliste și ale capitalismului de stat ce fac presiuni din ce în ce mai mari în favoarea creării Uniunii Economice Eurasiatice (UEE). Tensiunile în jurul chestiunii ucrainene, relevă Roubini, au avut drept urmare în special reorientarea exporturilor rusești de energie și de materii prime – inclusiv a conductelor petroliere – spre Asia, spre China.

Din nefericire, susține el, deși sunt necesare, sancțiunile impuse de SUA și Europa Rusiei ar putea avea drept unic efect întărirea convingerii lui Putin și a consilierilor săi naționaliști slavofili că viitorul Rusiei nu depinde deloc de Occident, ci de un proiect de integrare distinct, spre Est. Mai mult, adaugă Roubini, având în vedere tendințele ce se conturează în acest moment, președintele american Barack Obama s-ar putea înșela susținând ideea că în acest moment nu se poate vorbi de începutul unui nou război rece. 

Sursa: curierulnational.ro