În Moldova se dezvoltă un scandal financiar. Cea mai veche bancă din Moldova, Banca de Economii (BEM), în care statul deţine mai mult de 56% procente din acţiuni, a ajuns în pragul falimentului. Anume prin intermediul acestei bănci se efectuează toate tranzacţiile sociale către populaţie, inclusiv pensiile şi salariile bugetarilor. Prin urmare, falimentul BEM poate provoca tensiuni sociale, avertizează experţii. Cu toate acestea, o asemenea opinie nu este împărtăşită de toţi.

De vină sunt creditele neperformante

Dificultăţile băncii au fost provocate de volumul mare de credite neperformante, în mod vădit nereturnabile. Ele au fost emise începând cu anul 2010 şi până în prima jumătate a anului 2012, iar la sfârşitul lui 2012 volumul acestora a atins suma de 1,4 miliarde lei (echivalentul a aproximativ 116 milioane dolari SUA), sau 55% din volumul tuturor creditelor emise de BEM. Şi dacă în ianuarie 2012, capitalul total al BEM constituia 725 milioane lei, în luna decembrie acesta a scăzut până la 175 milioane lei (aproximativ 15 milioane dolari SUA). Aceste date se conţin în raportul Băncii de Economii către Banca Naţională a Moldovei.

Într-un raport secret al Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a fost întocmit în urma vizitei din noiembrie 2012 a experţilor acestei instituţii în Moldova, se spune că misiunea „este extrem îngrijorată de situaţia gravă a BEM care necesită atenţie urgentă a autorităţilor”. În acest document, conţinutul căruia a fost divulgat presei, au fost propuse măsuri de rezolvare a situaţiei, inclusiv şi privatizarea băncii. Reprezentanţa FMI în Moldova a emis un comunicat de presă în care se declară că aceasta nu va comenta asemenea documente neoficiale.
Autorităţile susţin că responsabilitatea pentru emiterea creditelor neperformante o poartă ex-preşedintele BEM, Grigorie Gacichevici. La 8 februarie curent el a fost oficial acuzat de fraudă în volum extrem de mare. Dacă Gacichevici va fi găsit vinovat, el riscă privaţiune de libertate până la 15 ani.

Prognoze pesimiste

După ce informaţiile referitor la situaţia dificilă de la Banca de Economii au ajuns în presa din Moldova, investitorii băncii au sunat alarma. Numai în primele trei zile ale lunii februarie, de pe conturile bancare au fost extrase circa 100 milioane lei. Larisa Racicova, o antreprenoare din Chişinău, a recunoscut în cadrul interviului acordat DW, că planifică în decurs de câteva zile „să ridice toţi banii de acolo” pentru că nu doreşte „să rămână cu nimic” atunci când banca se va închide.

Expertul economic, Igor Căldare, susţine că falimentul BEM este inevitabil. El spune că Guvernul ar trebui să remanieze bugetul şi să găsească 500-600 milioane lei pentru restabilirea activelor bancare. Însă acest lucru este extrem de greu de obţinut, susţine expertul, pentru că statul nu are bani. El consideră, că în Moldova se aşteaptă o explozie socială.

Potrivit membrului consiliului municipal Chişinău, Victor Gurău, datorită cărui datele din raportul secret al FMI au ajuns în presă, această situaţie deprecierea leului, la creşterea inflaţiei şi va devaloriza economiile cetăţenilor Moldovei. Gurău a acuzat prim-ministrul ţării, Vlad Filat, de intenţia de a achiziţiona Banca de Economii la un preţ ce este de câteva ori mai mic decât cel de pe piaţă.

Totul nu este într-atât de grav

Este posibilă orice presupunere, declară deputatul Partidului Comuniştilor, economistul Oleg Reidman, în cadrul interviului acordat DW. Cu siguranţă, astăzi preţul băncii este cu mult mai mic decât acum câţiva ani, însă dacă preţul acesteia a fost scăzut intenţionat, rămâne a fi stabilit de către o comisie specială, susţine Reidman.
Despre falimentul BEM nu se poate vorbi, cu excepţia cazului în care intenţionat se creează panică, afirmă economistul Vladimir Golovatiuc. Potrivit lui, la momentul de faţă, banca este aptă să-şi onoreze obligaţiile faţă de clienţii săi. Pentru a menţine BEM pe linia de plutire, statul nu va trebui să facă injecţii suplimentare de capital, banca e în stare să stabilizeze situaţia fără ajutor din exterior, consideră Golovatiuc.

www.dw.de