Cetăţenia română – un DREPT al românilor de pretutindeni

Proiectul legislativ, iniţiat de senatorul Viorel Badea şi semnat de parlamentari din toate partidele, vizează etnicii români de pretutindeni, în special pe cei din jurul frontierelor şi din Balcani şi, dacă va deveni lege, românii care intră sub incidența legii vor avea dreptul de a solicita şi de a obţine cetăţenia României în cadrul unei proceduri simplificate.

În afară de politicieni din Parlamentul de la Bucureşti, la eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Transcarpatia (Ucraina), regiunea transnistreană (Republica Moldova), Valea Timocului şi Voivodina (Serbia) şi Vidin (Bulgaria).

În cadrul unei intervenţii pe tema modificării Legii Cetăţeniei române, fostul premier de la Chișinău, Mircea Druc, a salutat elaborarea proiectului legislativ. ,,Mă bucur că și noi învățăm din istorie și din experiența vecinilor și a altor popoare fruntașe. Lucrurile astea le-au făcut germanii încă din perioada sovietică, atunci când acordau tuturor germanilor din Siberia, din Kazakhstan, din întreg cuprinsul URSS, dreptul de a obține cetățenia statului german”, a punctat Mircea Druc.

Preşedintele Asociaţiei “Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, Vlad Cubreacov, a făcut o trecere în revistă a legilor cu privire la cetățenie existente în alte state, cum ar fi Spania, Brazilia, Federația Rusă, Irlanda, Germania sau Bulgaria.

Senatorul Liviu Popa, semnatar al proiectului legislativ, fost membru al Parlamentului European, a precizat că această modificare a Legii Cetăţeniei este așteptată de toți românii. ,,Noi suntem o națiune etnică și vom fi în Europa mult și bine, nu cred că se va modifica forma națiunii în următorii 200-300 de ani. Avem nevoie ca toți cei care sunt etnici români să devină și cetățeni ai României” – a declarat senatorul, asigurând că proiectul beneficiază de susținerea a aproape tuturor partidelor din Parlament.”Este importantă o astfel de dezbatere, tocmai pentru a combate acea propagandă că forțat găsim o portiță pentru a accede nejustificat ca cetăţean european în UE” – a mai subliniat Liviu Popa.

Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic ,,Lucian Blaga” din Tiraspol a amintit că, după ce şi-a redobândit cetăţenia română, a rămas în Tiraspol, pentru a apăra limba română şi pentru a fi în continuare, alături de colegii săi, ambasador al românismului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. “Pentru noi, dacă va fi simplificată dobândirea cetăţeniei, nu redobândirea, va fi mai simplu, deoarece se va mări și numărul copiilor care vor învăța în școlile de limbă română. Moldovenii din Transnistria vor vedea că România este o țară europeană, frumoasă, în care se vorbește aceeași limbă ca la ei în regiune” – a remarcat directorul Ion Iovcev.

Preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, Boian Barbuță, a subliniat, la rândul său, că aceasta este o zi istorică pentru românii care trăiesc în afara granițelor, deoarece se discută despre un proiect care ar trebui să ducă la dispariţia manipulărilor care se fac legate de diferențierea vlahilor de români în Serbia. “Având paşaport românesc în buznar, ne va fi mult mai simplu să ne demonstrăm naţionalitatea românească” – a precizat Boian Barbuţă.

Protoiereul de Dacia Repensis, părintele protopop Boian Alexandrovici (Valea Timocului), a subliniat că “este important să se pună semnul egal între român și vlah în limba sârbă”. „Să nu înghițim momeala fraților sârbi care spun că vlahii sunt altceva decât români” – a declarant părintele. Acesta a mai atras atenţia că, în Valea Timocului, la granite sârbo-bulgară, foarte multe persoane merg în Bulgaria și obțin rapid cetățenia acestei ţări. “Haideţi să ne ajutați şi să acordați cetățenia română și românilor care nu au avut-o până acum. Sunt 35.0000 de români în Serbia de răsărit. Românii din Voivodina, de exemplu, îşi iau cetățenie maghiară, pentru că nu o pot obține de la Țara-Mamă” – a punctate părintele Boian Alexandrovici.

Vlada Savici, un alt românilor din Valea Timocului, a tras un semnal de alarmă, susţinând că poliția sârbă interoghează persoane fără niciun motiv şi că românii timoceni sunt supuşi unui val de intimidare. Mai mult decât atât, acesta a menţionat că, odată întorşi în Serbia, unii români sunt întrebaţi de către autorităţi “ce fac tot timpul prin România?”.

Preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin, Bulgaria, Ivo Gheorgheev, a remarcat că etnicii români din Bulgaria simt nevoia de a fi cetățeni români şi că iniţiativa legislativă privind modificarea Legii Cetăţeniei este ca o gură de aer, de salvare pentru românii din Bulgaria. „Vreau să amintesc că, dacă nu se iau niște măsuri de urgență, în câțiva ani, vom dispărea. Dacă acum 20 de ani, când eram copii, când ne jucam, vorbeam numai româna, în prezent, copiii noștri, care se joacă în aceleași sate, vorbesc numai limba bulgară” – a subliniat Ivo Gheorghiev, precizând că legislaţia bulgară în materie de cetăţenie prevede că orice persoană care a avut măcar unul dintre părinți născut pe teritoriul Bulgariei poate să obţină cetăţenia acestei ţări.

Ştefan Mihailov, președintele Comunității Românilor din Serbia, organizaţie cu sediul în Voivodina, a afirmat că modificarea Legii Cetățeniei române reprezintă cel mai concret și mai amplu sprijin pentru românii din afara frontierelor, care va avea efecte benefice pe viitor. “Sperăm că acest proiect de lege va trece. Românii din Serbia doresc ca partidele din România să fie unite în interesul tuturor românilor” – a declarant Ştefan Mihailov.
Preşedintele Asociaţiei „Ariadnae Filum” din Valea Timocului, Zavisa Jurj, a salutat proiectul legislativ şi a subliniat că este o inițiativă foarte îndrăzneață.

Cerbanic Vasile, președintele Clubului Maramureșenilor din dreapta Tisei (Transcarpatia, Ucraina) a notat că adoptarea proiectului de modificare a Legii Cetăţeniei este un pas important care îi va ajuta pe românii de acasă să nu-şi pierdă identitatea. „Dar nu este suficient, ar trebui simplificată foarte mult procedura obținerii cetățeniei. La un moment dat, aveam impresia că statul român este împotriva noastră. În 2013, de exemplu, lucrurile s-au agravat, pentru că deponenții dosarelor au primit refuz din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Trebuie să se termine odată cu toate cozile la comisia pentru cetăţenie şi la vizele pe care le luăm pentru a ajunge în România. De ce noi, care suntem în Transcarpatia de sute de ani, vorbim limba română şi avem zeci de sate româneşti nu putem beneficia de acest drept al obţinerii cetăţeniei române?” – a declarat Vasile Cerbanic.

Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol, regiunea transnistreană, a subliniat că, după adoptarea acestui proiect de lege, românii de pretutindeni vor beneficia de un drept al lor. “Noi vrem să fim cetățeni ai patriei noastre” – a precizat Eleonora Cercavschi.

Emil Ţîrcomnicu, etnolog, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, a amintit că această modificare adusă Legii Cetăţeniei este necesară pentru că va contribui la păstrarea identității românești și va facilita accesul românilor de pretutindeni la infrastructura statului român.

Președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Marcel Bujor, a dat asigurări că sugestiile primite în cadrul conferinței vor ajunge în comisie, pentru ca propunerea legislativă să fie și mai solidă. “Iniţiativa legislativă a fost semnată de colegii deputați și senatori din aproape toate partidele din Parlamentul României. Pot spune că propunerea legislativă va fi votată. După aceea, dumneavoastră vă revine o sarcină importantă şi anume aceea de a-i convinge pe etnicii români din comunitățile din care proveniţi să formuleze cereri de obţinere a cetăţeniei române.

Senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni şi iniţiatorul proiectului de modificare a Legii Cetățeniei, a încheiat dezbaterile subliniind că „nu crede că există vreun român care să nu fie de acord cu această inițiativă. Este o iniţiativă care va duce la împlinirea totală a identității noastre naționale. Am organizat această conferință pentru a cunoaște direct opiniile dumneavoastră cu privire la acest proiect de lege, pentru a îmbunătăți efortul nostru în Legislativul României și pentru a lansa un apel către instituțiile executive din România, astfel încât să înțeleagă faptul că o astfel de inițiativă va soluționa o serie de probleme și în relațiile cu Serbia, Ucraina sau Bulgaria” – a declarat Viorel Badea. Totodată, acesta a specificat că îi va invita pe reprezentanții românilor vizați de lege să asiste la votul ei în plen.

Sursa: infoprut.ro