Cine este Abu Mohammed al-Jalouni, liderul rebelilor din Siria și viitorul lider al țării
Cel care se vede viitorul lider al Siriei a evoluat în umbra Al-Qaida și a Statului Islamic, înainte de a se rupe de aceste grupări teroriste. Astăzi arată o schimbare uluitoare, dar nu se știe dacă este reală sau oportunistă.
Într-unul dintre primele interviuri pe care le-a acordat în mass media, pentru canalul Qatar Al-Jazeera, în mai 2015, Abu Mohammed al-Jalouni vorbea în calitatea de emir al Frontului Al-Nusra, ascunzându-și chipul cu un șal lung și negru. Ultimul său interviu, nouă ani mai târziu, la postul american CNN, cu jurnalista Jomana Karadsheh, nu mai are nicio legătură cu primul. Al-Jalouni – prezentându-se cu numele său civil, Ahmed Hussein al-Charaa – apare în fața camerei în cămașă militară kaki și barbă neagră.
Ideea lui este clară. „Scopul revoluției rămâne răsturnarea acestui regim”, a declarat el vineri, 6 decembrie. „Avem dreptul de a folosi toate mijloacele disponibile pentru a atinge acest obiectiv.” Misiune îndeplinită, au proclamat rebelii sirieni în noaptea de 7 spre 8 decembrie, după fuga lui Bashar al-Assad din Damasc.
În douăsprezece zile, gruparea rebelă islamistă Hayat Tahrir al-Sham, pe care a creat-o în 2017 și pe care o conduce, aliată cu diferite facțiuni și care menține legături cu Turcia, a reușit să provoace căderea dictatorului Bashar al-Assad. De asemenea, a încercat să-și obțină legitimitate atât în Siria, cât și pe plan internațional, să-și facă uitat trecutul de jihadist și să-și îmbrățișeze, speră el, destinul.
Analiză
În vârstă de 40 de ani, liderul islamist s-a născut la Deraa, în sudul Siriei. Și-a petrecut primii ani în Arabia Saudită, unde tatăl său era inginer petrolist, înainte de a se întoarce la Damasc. Într-un interviu din 2021 pentru PBS Frontline, el a spus că s-a radicalizat în timpul celei de-a doua Intifade din 2000. „Aveam 17 sau 18 ani la acea vreme și am început să mă gândesc cum să-mi îndeplinesc îndatoririle, apărând un popor asuprit de ocupanți și invadatori”, spune el.
Pe fundalul invaziei americane a Irakului, luptătorul a evoluat apoi în umbra Al-Qaeda și apoi a Statului Islamic, de care s-a rupt înainte de a fonda Frontul Jabhat al-Nusra în 2012. Un an mai târziu, el a fost desemnat drept „terorist global” de către Statele Unite și apoi pus sub sancțiuni de către ONU și Elveția. „De șase sau șapte ani încearcă să ofere o imagine nouă, mai modernă despre sine”, observa activistul Oussama Chourbagi, directorul organizației umanitare Mars, care activează în nordul țării, în urmă cu o săptămână. Și-a schimbat galabieh-ul [tunică tradițională, nota editorului] cu un costum. Vrea să arate că poate fi o alternativă în nordul Siriei”. Și chiar mai mult.
„Demnitate” și cod QR
De la capturarea Alepului, apoi a orașului Hama, nu a trecut nicio zi fără ca grupul său nu să dea comunicate de presă care vizează minoritățile creștine, druze, dar și alauite, pentru a le liniști. Comunicate de presă folosind cuvintele „demnitate”, „revoluție” sau „libertate”, pentru a se adresa opozanților din 2011, cei care au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva regimului lui Bashar al-Assad. În orașele pe care le-a luat de la regim s-au înființat servicii publice (poliție pentru reglementarea traficului, servicii de curățenie), s-a restabilit curentul electric. Locuitorii au primit saci cu pâine, o marfă devenită foarte scumpă, cu imagini difuzate inteligent pe rețelele de socializare, în timp ce lira siriană se prăbușește în zonele de sub controlul regimului (22.000 de lire pentru dolar). Afișe mari cu coduri QR au fost postate prin oraș pentru a ajuta locuitorii cu schimbul. Până acum pare să funcționeze.
Disoluția și tranziția
Rezultatul unei pregătiri atente, această ofensivă militară a fost însoțită în zonele gestionate de HTS de o transformare a guvernării pe teren, cu o componentă economică și socială operată de filiala sa civilă, Guvernul Sirian de Salvare (GSS). Aceasta „include 11 portofolii”, precum agricultura și irigațiile, economia, sănătatea sau educația, a amintit săptămâna aceasta pe X Jihad Yazigi, cercetător invitat la Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR) și fondator al presei The Syria Report. Au fost înființate instituții de gestionare a transporturilor și comunicațiilor, precum și o proto-bancă centrală și un oraș industrial în apropierea postului de frontieră Bab Al-Hawa, la granița cu Turcia.
Rezidenții primesc cărți de identitate. „În 2021, au început să organizeze și zonele urbane, atribuind adrese oficiale clădirilor și locuințelor din Idlib”, adaugă jurnalistul, care a realizat un reportaj pe acest subiect.
În comunicatele de presă ale lui Al-Joulani lipsește un singur cuvânt: „democrație”. El a declarat săptămâna aceasta că gruparea sa va lua în considerare autodizolvarea, că Alepul va fi gestionat de un organism de tranziție și că structura socială diversă a orașului va fi păstrată. Duminică în zori, în primele sale declarații din epoca post-Assad, gruparea HTS a făcut apel la calm, în special să nu se tragă focuri de bucurie pentru a nu speria populația și să nu se atace proprietatea celor „liberi”.
Rămâne de văzut dacă Al-Joulani se va ține de cuvânt și cum va gestiona perioada următoare victoria obșținută în relațiile cu kurzii din Forțele Democratice Siriene, care au avansat pozițiile spre nord-est, și cu forțele rebele locale din Daraa, care au cucerit acest oraș din sudul Siriei. Același oraș de la care a pornit revoluția din 2011, al cărei rezultat îl văd sirienii în această duminică.
Sursa: Liberation, în traducerea Rador Radio România