Social

Colocviu internaţional la ULIM: “Cultură şi comunicare: interferenţe, confluenţe”

În acest sens, Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (Director Elena Prus, prof. univ. dr.hab., sef Direcţie Comunicare şi Mass media Ludmila Lazăr) şi Catedra Jurnalism şi Comunicare Publica (şef catedră Alexandru Bohanţov, conf. univ. dr.) din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, în parteneriat cu Catedra de Limbă Română pentru Studenţii Străini (şef catedră Ludmila Branişte, conf. univ. dr.) din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România, a organizat pe 11 mai, Colocviul "Cultură şi comunicare: interferenţe, confluenţe".

Timpul clivajelor trebuie depăşit

În pragul integrării europene a Republicii Moldova, principalele coordonate pe care Universitatea Liberă Internaţională din Moldova îşi fundamentează căutările sunt situarea în actualitate, receptivitatea la nou, disponibilitatea şi deschiderea spre exterior. Relaţiile stabilite cu numeroase universităţi din întreaga lume (SUA, Canada, Rusia, Franţa, Germania, Suedia, Belgia, Italia, Spania, Austria, China, Coreea, Indonezia, etc.) constituie o mărturie viabilă a dialogului academic între parteneri şi permit o colaborare tot mai diversificată şi mai autentică. Într-o Europă ce se doreşte a fi unită, într-o Moldovă ce se vrea parte a Uniunii Europene, competenţa şi competiţia universitarilor trebuie susţinută şi dezvoltată. Timpul clivajelor şi discontinuităţilor trebuie depăşit prin amplitudinea comunicării, proces în care profesorii universitari şi cercetătorii deţin un loc deosebit. Din perspectiva disciplinei pe care o predau şi asupra căreia reflectează, ei au o contribuţie specifică în acest proces permanent supus inovaţiilor.

Actul comunicativ în contextul larg al culturii

Argumentul şi comunicările din cadrul colocviului au fost axate pe actul comunicativ integrat în contextul larg al culturii, care, începând cu anii 80 ai secolului trecut, include studiile efectuate în cadrul semioticii, socio- şi psiholingvisticii. Astfel, în ştiinţele comunicării a fost conştientizată legătura inseparabilă dintre conceptele de cultură şi comunicare, fapt care a deschis noi perspective pentru investigarea ambelor fenomene. Dacă unii savanţi abordau comunicarea ca pe o parte componentă a culturii, alţii, precum E.Hall, o considerau drept o altă faţă a culturii. Cultura este definită ca şi comunicare în studiile lui Iu. Lotman, C.Levi-Strauss, C.Geertz etc. Pornind de la istoria comunicării sociale, care nu poate fi concepută decât în contextul evoluţiei culturii, întregul spectru al ştiinţelor comunicării interferează cu studiile culturale în aşa fel încât cultura devine punctul de reper pentru cercetarea aprofundată a fenomenelor comunicaţionale contemporane.

Dezbaterile au fost centrate pe teoria comunicării, cultură, subcultură, cultură de masă, conflict, educaţie, comunicare interpersonală, comunicare interculturală, new media, cross media, comunicare publică, relaţii publice, etc.
Conceptul de comunicare la începutul mileniului III

Printre obiectivele acestui seminar ştiinţific interdisciplinar a fost abordarea conceptelor de cultură şi comunicare, elucidarea aspectelor lor de similitudine şi interferenţă, reflectarea asupra direcţiilor actuale de dezvoltare ale ştiinţelor comunicării, inclusiv sub aspectul valorificării potenţialului ştiinţific acumulat în studiile culturale. În cadrul seminarului s-au căutat răspunsuri la întrebări, cum ar fi: Cum se schimbă conceptul de comunicare la începutul mileniului III? Care sunt căile de comunicare a culturii în epoca digitală şi ce impact au ele asupra culturii comunicării? Cum afectează cultura emiţătorului şi cea a receptorului calitatea actului comunicaţional? Care este rolul Internet-ului în (r)evoluţia culturii şi a comunicării? Care este impactul comunicării interculturale asupra culturilor naţionale? Cum are loc comunicarea prin cultură în Relaţiile Publice?

La această reuniune ştiinţifică de anvergură au participat profesori-cercetători din 5 ţări, din cadrul unor prestigioase instituţii de învăţământ superior: Franţa (2 universităţi), Italia (1), România (5), Serbia (1) şi Republica Moldova (5).

În centrul discuţiilor au fost aduse fenomene ce ţin de comunicare ca fenomen cultural, social şi didactic. Obiectivele seminarului sunt atinse prin reactualizarea fundamentelor teoretice contemporane şi formarea competenţelor lingvo-didactice. Limbile de comunicare au fost româna, franceza, italiana şi rusa.

Un eveniment de rezonanţă internaţională

Invitatul de onoare al colocviului a fost profesorul universitar Jean-Luc Michel, Director de Masterat în domeniul comunicării globale de la Universitatea Jean Monnet Saint-Etienne, Franţa, care a prezentat comunicarea „O perspectivă sistemică asupra culturii şi comunicării”.
La şedinţa în plen au mai fost audiate comunicările profesorului universitar, doctor Ana Guţu, Prim-Vicerector ULIM, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, precum şi a profesorului universitar Traian Stănciulescu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, România.
În cadrul colocviului a fost proiectat filmul documentar “Aria”, în prezenţa autorului de scenariu, cineastul Dumitru Olărescu.

Seminarul se înscrie în seria manifestărilor de rezonanţă internaţională organizate de ULIM în domeniul filologiei, cum ar fi Colocviul Internaţional Interculturalitatea prin prisma lingvisticii, literaturii şi a traducerii (29 martie 2012, în parteneriat cu Universitatea Paris-Sorbona, Paris IV, Franţa), Paradigme ale culturii chineze – fond valoric şi imagine civilizaţională (4 martie 2011, în parteneriat cu Institul Confucius şi Universitatea Northwest Normal, Lanzhou, China), Francopolifonie (ediţiile 2006-2011), Itinerarii hispanice. Interculturalitatea prin prisma traducerii, lingvisticii si literaturii, 8 aprilie 2011, în parteneriat cu Ambasada Spaniei la Bucureşti, Lectoratul AECID), Lexic comun/Lexic specializat (ediţiile 2010, 2011, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos, Galaţi, România) şi altele, dezvoltînd importante colaborări internaţionale.

Elena Prus,
profesor universitar, doctor habilitat,
Directorul Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale, ULIM


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *