Constantin Tănase

Constantin Tănase: Panglica Sfântul Gheorghe, un juvăț la gâtul R. Moldova

Azi RM e un car cu două proțapuri – unul spre Europa, celălalt spre Rusia. Elitele decidente (conducătoare) ale RM,crescute și educate în spiritul vasalității față de Rusia, se dovedesc a fi depășite de noile realități geopolitice. În contextul noilor evoluții din regiune, în special a decimării teritoriale a Ucrainei de către „sora Rusia” , conducerea de vârf acționează inadecvat, se „bâlbâie” la orice „intersecție”, iar politica prudenței, promovată tradițional față de Moscova, exprimată prin „manifestarea de îngrijorări”, azi s-a transformat în politica struțului. După „vinerea sângeroasă”, organizată de ruși în Odesa, „pragmatismul politic” al Chișinăului devine o complicitate și solidarizare cu agresorul rus care azi sfâșie Ucraina.

În mitologia imperială rusească din ultimii ani un rol important i se acordă așa zisei „panglici a Sfântul Gheorghe”, ridicată la rang de simbol al ideii naționale ruse. În anul curent, 2014, panglica negru-oranj a devenit simbolul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al teroriștilor ruși, a „omuleților verzi” care au ca singur semn distinctiv respectiva panglică. Panglica Sfântul Gheorghe e utilizată activ, obsesiv și obraznic și de „coloana a cincea” a Moscovei în RM nu numai ca simbol al „Rusiei victorioase” de ieri, ci și al Rusiei șovine de azi, a Rusiei fascizate, gata în orice clipă să-și „apere conaționalii” din orice colț al lumii. În contextul politic de astăzi, utilizarea acestei panglici în RM este un gest de sfidare obraznică a independenței și a cursului pro-european al RM. Tolerarea respectivei panglici înseamnă tolerarea politicii acestei „noi Rusii”. În situația când în Ucraina rușii cu panglica Sfântul Gheorghe la piept sfâșie Ucraina, demonstrarea la Chișinău a celei mai lungi panglici de acest fel din lume nu poate face imagine bună RM și elitelor ei de la conducere.

Acest lucru l-a înțeles conducerea Kazahstanului care a interzis utilizarea panglicii negru-oranj pe 9 mai și a sugerat și ambasadei Federaţiei Ruse din capitala ţării să se abţină de la utilizarea respectivului simbol. Potrivit presei, în Kazahstan pe 9 mai panglicile negru-oranj vor fi înlocuite cu altele roşii, simbol al armatei sovietice şi turcoaz, simbolul naţional al kazahilor.

Conducerea de la Chișinău nu a avut curajul unui asemenea gest. Ea se hrănește în continuare cu iluzia criminală că Rusia poate fi îmblânzită, că politica interdicțiilor ar provoca Rusia la acțiuni dure împotriva RM. O asemenea „politică” e politica miopilor și fricoșilor nu a unor conducători responsabili de destinele acestui stat.

În acest context apar un șir de întrebări în legătură cu chestiunea participării conducerii RM la manifestările de pe 9 mai. Potrivit unui comunicat de presă de pe site guvernului, redactat într-un limbaj iezuistic, va participa conducerea de vârf a republicii. (Alături de cei care vor purta la piept panglica Sfântul Gheorghe!).Câți oameni au participat la luarea acestei decizii? Cine, concret? A fost consultată cumva opinia publică?

Să admitem că respectiva decizie, ca totdeauna, a fost luată pentru a nu oferi Rusiei un prilej să ne facă probleme. Mă tem însă că din nou (a câta oară!) suntem sclavii unor iluzii pentru care vom plăti scump cu interesele noastre naționale. Participarea sau neparticiparea RM la manifestările de 9 mai nu este o chestiune de protocol și procedură, ci una de (geo)politică. Ce garanții avem că, participând la manifestările din 9 mai și neinterzicând panglica Sfântul Gheorghe, Rusia ne va lăsa în pace, nu ne va mai pune piedici în drumul nostru spre Europa? Ce va urma după acest 9 mai? Își va retrage Moscova trupele armate din Transnistria? Va înceta războiul comercial împotriva Moldovei? Va ridica embargoul la produsele noastre? Va reduce prețul la gazele livrate ?Va interveni pentru a-i determina pe conaționalii ei din RM să se comporte ca niște cetățeni loiali și civilizați? Le va retrage susținerea (finanțarea) dodonilor moldoveni?

Astăzi, Rusia lui Putin e o țară în care nimeni nu mai are încredere. Numai noi continuăm să ne căciulim în fața ei – nu știu, din frică sau din admirație. Nu contează însă fiindcă totuna vom plăti scump și vom plăti nu cu blănițele iepurilor noștri „pragmatici”, ci cu independența și libertatea noastră.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *