Ecaterina din Chișinău absolvise clasa a opta când a rămas însărcinată, iar la 15 ani a născut un băiețel, Artur. Se gândea să avorteze, însă tatăl copilului a refuzat categoric acest lucru, iar mama ei a încurajat-o să nu facă acest pas, pentru că ea îi va fi mereu alături.

„Deși părinții logodnicului meu, tatăl copilului, au avut o reacție îngrozitoare, motivând că așa ceva e imposibil și că trebuie să avortez, pentru că nu e copilul fiului lor, noi am decis să păstrăm copilul, de care acum ne bucurăm și vrem să-l botezăm în curând”, ne-a spus Ecaterina.

Galina Leșco, obstetrician-ginecolog și directoarea Centrului de Sănătate pentru Tineri „Neovita” din Chișinău, centrul care oferă asistenţă consultativă și informaţională a sănătății adolescenților și tinerilor, cunoaște personal cazul tinerei mămici, Ecaterina, și ne spune că situația ei este una dintre cele mai fericite în care se poate afla o mămică minoră.

„Toți s-au mobilizat pentru susținerea Ecaterinei și, cel mai important, continuă să vină la noi pentru consultații. Acum locuiește împreună cu partenerul și cu copilul, iar mama ei a ajutat-o mult atât în perioada sarcinii, cât și după nașterea copilului, depășind astfel situațiile critice”, susține Galina Leșco.

„Tăiați-o, omorâți-o, numai dați-mi-o înapoi ne-gravidă”

Studiile arată că aproximativ 90 la sută din sarcini la adolescente sunt nedorite. În asemenea condiții, una dintre cele mai grave situații în care se află tinerele mămici, pe lângă problemele de sănătate, este reintegrarea socială, deoarece ele abandonează studiile, sunt detestate de profesori, părinți, prieteni, în special în mediul rural.

„Părinții trebuie să știe că unele dintre cauzele pentru care minorele se angajează în relații sunt ignoranța, lipsa afecțiunii, comunicării și educației sexuale din familie și din societate și, nu în ultimul rând, plecarea părinților peste hotare. Totodată, părinții sunt mai tentați să dea această vină pe copil și sunt gata să jertfească mai degrabă copilul, decât să-i vorbească lumea, cumătrul, vecinul, așa cum s-a întâmplat acum ceva timp, când părinții au venit la spital și mi-au spus să fac ce vreau cu fetița, numai să le-o întorc ne-gravidă”, a spus Galina Leșco.
Larisa Mămăligă, psiholog în cadrul Centrului Mamei și Copilului, e de părere, de asemenea, că cele mai sensibile adolescente sunt din familii vulnerabile, unde părinții sunt duri, autoritari, iar copilul nu are dreptul la comunicare.

„În această situație, copilul păstrează în taină sentimente, dorințe, deoarece știe că nu este înțeles sau îi este frică că poate fi pedepsit”, a menționat psihologul.

Deși scade numărul mamelor minore, sporesc avorturile

Datele furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată un trend descendent al mamelor care au născut la vârste minore în ultimul deceniu, întrucât în 2001 au fost înregistrate 3340 de mame minore de până la 18 ani inclusiv, iar în 2011 – 1938 de mame minore. Totuși, un alt fenomen dovedit este că, în ultimul an, se atestă tendința de creștere a numărului avorturilor.

„Dacă în anii trecuți numărul avorturilor era stabil, acum cifrele arată că anul trecut, la o mie de adolescente, cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, în medie 14 adolescente au făcut avort, în timp ce în anul 2006, opt din o mie de minore au avortat”, afirmă Galina Leșco.
Totodată, conform datelor Ministerului Sănătății, în ultimii șase ani, aproximativ șase la sută din toate cazurile de mortalitate maternă sunt cazurile la adolescente, legate, de cele mai multe ori, de complicațiile grave care apar. „Deși conform datelor nu par atât de multe, în cazul nașterilor cu risc sporit, de până la 17 ani, mamele minore au riscul mortalității materne de două ori mai mare decât cele normale. Spre fericire, nu se întâlnesc în fiecare an asemenea cazuri”, ne confirmă Galina Leșco.

De asemenea, dacă numărul total de nașteri este în descreștere, numărul nașterilor la adolescente se menține stabil, cel puțin în ultimii cinci-șase ani.

„Nu este o tendință de descreștere, deoarece au loc în jur de 60 de nașteri pe an la adolescentele de până la 16 ani. Dacă ne referim la nașteri până la 16 ani inclusiv, ajungem la 70 de cazuri”, susține medicul ginecolog.

Minorele din mediul rural, mai expuse unei sarcini nedorite

Potrivit datelor selectate de Galina Leșco, rata fertilității la adolescentele sub 19 ani, în mediul rural, este de două ori mai mare decât în mediul urban. Totuși, în ultimii zece ani, este o tendință de descreștere.

„Dacă în celelalte grupe de vârstă fertilitatea descrește semnificativ, la vârsta adolescenței, aceasta se menține și este unul dintre cele mai înalte în Europa”, susține directoarea centrului.

Spre exemplu, numărul de nașteri precoce este aproximativ de două ori mai mare în mediul rural decât în cel urban. Observăm că în 2005 erau 66 de mame minore în mediul rural, dar în urban – 18. În 2006, raportul era de 71 – mediul rural și 63 în mediul urban. După 2006, se menține stabil, însă în 2011 este tendință de creștere.

Tații copiilor dau bir cu fugiții

De cele mai multe ori, tații copiilor își asumă cu greu responsabilitatea la auzul acestor vești, este de părere Galina Leșco.
Psihologul Larisa Mămăligă a menționat că, pe parcursul activității sale, nu a înregistrat niciun caz unde mama minoră să fie însoțită de tatăl copilului.

„Aceasta ar fi forma ideală a unui cuplu tânăr, care este în așteptarea unui copil. Într-o familie sănătoasă, mama și tata au responsabilități egale față de copil. Însă, de cele mai multe ori, mamele rămân cu povara și cu greutățile de ordin economic sau psihologic”, este de părere Larisa Mămăligă.

Studiile arată clar că în familiile unde s-a vorbit cu copiii despre relațiile sexuale și riscul pe care îl comportă, precum sarcini nedorite sau infecții, adolescenții au început viața sexuală, în medie, cu un an mai târziu decât cei cu care nu s-a vorbit despre acest capitol.

 Galina Leșco

„Mamele minore sunt mult mai discriminate în societatea noastră decât cei infestați cu HIV/SIDA sau homosexualii, în special în mediul rural”.

Larisa Mămăligă, psiholog în cadrul Centrului Mamei și Copilului: „Din nefericire, mamele minore se adresează la psiholog târziu, atunci când apar problemele de reintegrare socială, conflicte cu părinții și cu profesorii. Sunt niște persoane neîmplinite, neîmpăcate cu sine și cu probleme de personalitate”.