Actualitate

Crește numărul moldovenilor diagnosticați cu boala Lyme, transmisă de căpușe

Ce boli pot transmite căpușele

Prin înțepătura unei căpușe infectate se pot transmite maladii grave precum encefalita de căpuşă, boala Lyme, febra Q, anaplasmoza, febra hemoragică Crimeea-Congo. Mai frecventă pentru Republica Moldova este boala Lyme, care se manifestă în primele zile prin „eritemul migrator”. Mai exact este vorba de o pată roșie ce se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne roșie sau poate deveni mai palidă în centru, formând niște cercuri roșii concentrice, urmate de cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca aceasta să apară în locul mușcăturii.

„Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 3-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, dureri ale articulațiilor, dureri musculare”, a explicat Victoria Slivinschi, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Cum ne protejăm

Alexandru Morozov, biolog molecular la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe, recomandă când ieșim în natură să ne acoperim brațele și picioarele, purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, șosete trase peste pantaloni, hainele să fie de culori deschise pentru a detecta mai ușor căpușele, iar la întoarcere să verificăm minuțios îmbrăcămintea, pielea, să facem duș și să spălăm hainele.

Prezența căpușei pe corp: cum acționăm

„Nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea lor, de asemenea aplicarea uleiurilor, ojei. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului Lyme”, precizează și medicul epidimiolog Victoria Slivinschi.

Iată câteva recomandări ale specialiștilor de la Agenția Națională de Sănătate Publică:

Utilizați o pensetă cu vârful subțire pentru a putea apuca căpușa cât mai aproape de capul acesteia.

Locul muşcăturii se spălă cu apă curată și săpun şi se prelucrează cu tinctură de Iod 3%-5% sau cu alcool etilic de 70%.

Căpușa extrasă trebuie distrusă. Notați data la care ați fost mușcat de căpușă.

Cine ne protejează de căpușe?

Potrivit datelor oferite de ANSP, anul trecut, în Moldova a fost înregistrată o creștere a numărului de bolnavi infectați cu boala Lyme, transmisă de căpușe. De la 113 – în 2017, la 197 de cazuri – în 2018. Deci, numărul bolnavilor a crescut cu 64 de persoane de la un an la altul.

Maladia a fost înregistrată în 16 raioane, însă cele mai multe cazuri, 50%, au fost depistate printre locuitorii Municipiului Chişinău.

Specialiștii de la ANSP spun că instituția este responsabilă, în acest caz, de informarea oamenilor privind metodele de protecție de căpușe. Cei care ar trebui să le stârpească sunt responsabilii din administrațiile locale, care ar trebui să aibă grijă de spațiile verzi, să cosească iarba și să nu admită plimbarea câinilor vagabonzi prin parcuri.

La Asociația Spații Verzi ne-au spus că zonele de odihnă din Capitală sunt „prelucrate împotriva insectelor”, inclusiv a căpușelor.

Maria Poleacova, șefa Secției Protecția plantelor, a menționat că și în acest an este preconizat acest lucru, iar cel mai propice moment este luna aprilie-mai, pentru că insectele, inclusiv căpușele, devin mai active anume în această perioadă, când începe să se încălzească. În timp ce în Capitală măcar se fac promisiuni, în restul țării nu este clar cui îi revine această responsabilitate. Cel puțin asta ne-a lăsat să înțelegem Ion Grati, consultant superior în Direcția politici în domeniul biodiversității la Ministerul Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale, care ne-a spus că de distrugerea căpușelor este responsabilă Agenția Moldsilva.

La telefon, Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic din cadrul Agenției a declarat că „Nu este în responsabilitatea noastră combaterea căpușelor. Noi avem preconizată doar combaterea aeriană a dăunătorilor filofagi, celor care dăunează copacilor, nu oamenilor, iar căpușele nu dăunează copacilor, ci oamenilor”.

Potrivit Institutului de Zoologie al Academiei de Științe, în Moldova sunt 23 de specii de căpușe. Dintre acestea, patru specii cel mai des interacționează cu oamenii. Nu orice mușcătură de căpușă va provoca neapărat boala. Însă persoanele care s-au plimbat prin parcuri sau păduri trebuie să fie atente la starea lor de sănătate, iar la apariția simptomelor, cum ar fi eritemul migrator, febra moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesar să se adreseze la medic.

Articol sris de:

Cristina Jabinschi, studentă SSAJ

 

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.