Criza refugiaților ucraineni, care inițial a pus presiune majoră asupra școlilor, spitalelor și pieței locuințelor din Republica Moldova, începe să aibă efecte economice pozitive, stimulând consumul intern cu până la 2% anual. Este opinia Mihaelei Sirițanu, expert în economie politică la Comunitatea WatchDog, care a explicat pentru IPN că impulsul provine din creșterea cheltuielilor pentru locuințe, servicii și consum zilnic.
Presiune masivă asupra infrastructurii sociale
În 2022, peste 750 de mii de persoane au intrat pe teritoriul țării, în urma invaziei ruse din Ucraina, iar aproape 100-120 de mii au rămas temporar sau pe termen îndelungat, ceea ce reprezintă echivalentul a 4-5% din populația Repubilicii Moldova.
Această situație a pus sub presiune infrastructura socială, deja vulnerabilă, spune expertul. Școlile au fost nevoite să creeze clase suplimentare pentru peste 20 de mii de copii, iar sistemul medical a acordat zeci de mii de consultații gratuite.
În același timp, pe piața imobiliară din Chișinău chiriile au crescut cu 30-50%, afectând accesibilitatea locuințelor pentru populația locală.
Consumul refugiaților – motor al creșterii economice
Mihaela Sirițanu subliniază că aceste dificultăți au fost parțial compensate de stimulul economic adus de consumul refugiaților. Cheltuielile acestora pentru alimente, transport, chirie și servicii au contribuit anual cu aproximativ 1-2% la consumul total al economiei naționale. În plus, o parte din refugiați s-au integrat pe piața muncii, devenind contribuabili activi.
Sprijin financiar internațional pentru stabilitate
Stabilizarea situației a fost susținută de sprijinul financiar extern. Republica Moldova a beneficiat de peste 295 de milioane de euro din partea UE, aproximativ 160 de milioane de dolari de la Banca Mondială, precum și de zeci de milioane de euro de la ONU și alți parteneri internaționali.
Aceste resurse au acoperit costurile umanitare, au susținut bugetul public și au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice în contextul crizei regionale.
De la povară socială la factor de reziliență economică
Pe termen mediu, integrarea parțială a refugiaților poate aduce beneficii suplimentare economiei prin extinderea forței de muncă, transfer de competențe și potențiale inițiative antreprenoriale, menționează Mihaela Sirițanu.
Expertul conchide că, deși criza refugiaților a început ca o povară majoră pentru un stat mic, se conturează treptat ca un factor de dinamizare economică și consolidare a rezilienței naționale.
Pe 24 februarie se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, războiul fiind considerat de experți cel mai sângeros război din Europa după al Doilea Război Mondial. Statisticile arată că luptele au provocat sute de mii de victime militare și zeci de mii de victime civile. Aproape 20% din teritoriul ucrainean se află sub ocupație. Războiul a forțat milioane de oameni să își părăsească locuințele, generând cea mai amplă criză a refugiaților din Europa din ultimele decenii.
