Dorin Damir, personajul central în dosarul angajărilor fictive din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ar putea ajunge să execute o pedeapsă mai mică decât foștii săi superiori, deși toți au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu executare.
Diferența apare din modul în care instanța a calculat perioadele deja petrecute în arest, dar și din eventualele reduceri care pot fi aplicate ulterior, dacă sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pronunțată pe 19 ianuarie, va rămâne definitivă.
Cinci ani de proces și achitări pe majoritatea capetelor de acuzare
Cauza penală s-a aflat pe rolul instanțelor mai bine de cinci ani. În acest interval, inculpații au fost achitați pentru cele mai grave acuzații, inclusiv delapidarea averii străine, trecerea ilegală a frontierei de stat și divulgarea secretului de stat.
Instanța a constatat vinovăția lor doar pentru abuz de serviciu, reținând că termenul de prescripție pentru infracțiunea de fals în acte publice expirase până la trimiterea dosarului în judecată. În consecință, completul de judecată, format din magistrații Angela Catană, Alexandru Negru și Sergiu Stratan, a aplicat pedeapsa maximă prevăzută pentru capătul de acuzare rămas.
O funcție „secretă” care nu exista în statele MAI
Potrivit sentinței, Dorin Damir a fost angajat în 2017 ca „ofițer superior sub acoperire” în Secția nr. 1 „K” a Direcției nr. 5 a INI – o subdiviziune secretă, fără sediu propriu. Funcția respectivă nu era prevăzută în statele de personal ale Poliției, iar Damir nu avea stabilite atribuții clare de serviciu.
Angajații acestei secții activau sub identități false, lucrau de la distanță și își raportau activitatea lunar, prin note informative. În cazul lui Damir, instanța a reținut că rapoartele au fost redactate de alte persoane și conțineau informații care nu s-au confirmat.
Rapoarte nesemnate și informații neconfirmate
Judecătorii au constatat că Damir ar fi „prezentat” doar patru rapoarte scurte, toate în 2017, care nu au fost semnate de el și care, potrivit mențiunilor oficiale, nu s-au adeverit. Conținutul acestora viza subiecte sensibile, de la presupuse acțiuni în Donbas până la informații despre diplomați moldoveni, însă fără rezultat operativ.
Martorii audiați au declarat că Damir nu a participat la misiuni speciale și nu a fost implicat în dosare concrete.
Proceduri încălcate și documente secretizate
Angajarea sa s-a făcut într-un termen neobișnuit de scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor obligatorii, inclusiv fără avizul Comisiei medico-militare. Pentru a ascunde neregulile, documentele aferente au fost secretizate.
Instanța a remarcat și situații paradoxale, precum faptul că Damir și-a dat acordul pentru verificarea stilului de viață după ce fusese deja angajat sau că a semnat declarații privind lipsa antecedentelor penale, deși anterior avusese statut procesual în alte cauze.
Salarii, grade și distincții acordate „în avans”
Deși nu avea activitate demonstrabilă, Damir a beneficiat nu doar de salariu, ci și de premii, ajutoare materiale, grade speciale și distincții. În doi ani, statul a cheltuit peste 170.000 de lei pentru remunerarea sa, sumă pe care instanța a obligat inculpații să o restituie.
Judecătorii au reținut că interesul principal nu a fost cel financiar, ci oferirea de avantaje simbolice și de statut, într-un timp extrem de scurt, comparativ cu parcursul obișnuit al altor ofițeri.
De ce Damir ar putea sta mai puțin după gratii
Diferența de tratament apare la calcularea pedepsei efective. În cazul lui Dorin Damir, instanța a inclus în cei trei ani perioada de șapte luni de arest preventiv și patru luni de arest la domiciliu. Astfel, dacă decizia va rămâne definitivă, el ar mai avea de executat aproximativ doi ani și o lună.
În plus, avocații săi ar putea solicita reducerea pedepsei invocând condițiile de detenție și starea de sănătate, practică aplicată și în alte dosare celebre.
Interdicție de a ocupa funcții publice
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a dispus interzicerea dreptului de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de patru ani. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Centru.
Dosarul scoate la iveală nu doar o schemă de angajare fictivă, ci și vulnerabilitățile unui sistem în care funcții, grade și identități au fost acordate fără acoperire reală, sub protecția secretului de stat.
