În prezent, evreii care locuiesc în R. Moldova sunt în siguranță, dar stereotipurile față de membrii acestei comunități încă persistă în societate. Unii conaționali îi consideră zgârciți, leneși, răi și că se îmbogățesc ilegal. Cum e să fii evreu în R. Moldova, am încercat să aflu de la specialiști din domeniul drepturilor omului și evident de la unii dintre membrii acestei comunități.

Datele istorice arată că în timpul administrării Basarabiei de către Imperiul Rus, au fost organizate două pogromuri antievreiești. Primul a avut loc în aprilie 1903, când au fost asasinați 49 de evrei, iar circa 500 au fost răniți. Tot atunci sute de case și prăvălii ale acestei comunități au fost distruse parțial sau în întregime, iar circa 2000 de familii evreiești au rămas fără adăpost. În octombrie 1905 a avut loc un al doilea pogrom al evreilor din Chișinău, iar acesta s-a soldat cu asasinarea a 19 persoane și câteva zeci de râniți.

Suferințele istorice au continuat

Între anii 1918 și 1940, după Marea Unire, România a administrat teritoriul Basarabiei. În literatura de specialitate este menționat că în această perioadă evreilor le-a fost permis să-și deschidă școli medii și primare, cu instruirea în limbile ebraică și idiș. Prin urmare, în 1922, în Basarabia funcționau circa 140 de școli evreiești, 13 spitale și câteva aziluri de bătrâni. Către anul 1920, populația evreiască din Basarabia număra circa 270 de mii de persoane.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, zeci de mii de evrei, care locuiau pe acest teritoriu, au fost împușcați în masă, deportați în ghetouri și lagăre de concentrare organizate pe teritoriile Basarabiei și Ucrainei. Un număr mare de evrei basarabeni au fost deportați în Transnistria sau masacrați de subdiviziunile germane și române. Comunitatea evreiască din Chișinău a fost exterminată într-o proporție mare, iar din 65 de mii de locuitori evrei ai orașului au fost omorâți 53 de mii.

În rândul tinerilor persistă percepții negative despre evrei

Din varii motive, conform Recensământului populației din anul 2004, pe teritoriul R. Moldova locuiau aproape 5000 de evrei, în ultimii ani însă, numărul lor a crescut, iar potrivit Studiului privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în R. Moldova, realizat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în anul 2015, la noi persistă percepții preponderent pozitive privind calificativele cu referire la evrei. Peste 50 la sută dintre respondenți consideră că reprezentanții comunității evreiești sunt deștepți, harnici și buni la suflet. De cealaltă parte 1/3 dintre ei consideră că evreii sunt șmecheri și zgârciți. Percepțiile negative au fost înregistrate preponderent în rândul persoanelor tinere de 18-29 de ani. Pe lângă aceasta, mai puțin de 10 la sută dintre intervievați au caracterizat evreii drept persoane care se îmbogățesc ilegal, leneși, răi și că ar avea un miros specific.

În aceeași cercetare este menționat că 40 la sută din respondenți consideră că „evreii din R. Moldova nu sunt patrioți în țara în care trăiesc, ci tind mereu spre Israel”. Persoanele intervievate mai sunt de părere că reprezentanții comunității evreiești se consideră superiori altei națiuni. O altă parte a respondenților consideră exact opusul afirmațiilor de mai sus și au mai adăugat că „evreii sunt buni întreprinzători, comercianți și au un simț sporit de gestionare a resurselor financiare”. Atât cei care au o percepție pozitivă, cât și cei care au o părere negativă despre evrei, consideră că aceștia au un spirit dezvoltat de unitate și își oferă suport reciproc.

„Sunt niște prostii și idioțenii”

Unul dintre membrii comunității evreiești din R. Moldova este Mark Rabinovici Rafaelovici. Bărbatul spune că de la independență încoace evreii s-au simțit în siguranță pe aceste meleaguri și că personal nu simte să fie discriminat sau să-i fie lezate anumite drepturi. El însă se arată nemulțumit de unele păreri care sunt enunțate periodic de către moldoveni. „Sunt niște stereotipuri care se trag din perioada sovietică și unii le cred. Eu, spre exemplu, nu mă consider mai deștept decât alții. Noi suntem un popor care punem un accent deosebit pe cunoștințe și suntem binevoitori. Faptul că unele persoane spun că evreii sunt zgârciți, leneși sau că au un miros specific – sunt niște prostii și idioțenii. Zic asta doar oamenii needucați și care nu au avut niciodată ocazia să cunoască un reprezentant din comunitatea evreiască. Admit că încă mai pot exista unii antisemiți”, consideră interlocutorul meu.

Marc Rabinovici vorbește cu mândrie despre cultura evreiască prezentă în R. Moldova și subliniază că indiferent de conjunctura politică sau situația economică a țării, evreii care locuiesc aici se simt protejați.

„Acum nu ne este rușine de ceea ce suntem și nici nu ne temem”

Stela Harmelin, directoarea Centrului Cultural Evreiesc „Kedem” din Chișinău, susține că instituția pe care o conduce promovează valorile evreiești și popularizează tradițiile poporului. Potrivit ei, în prezent atitudinea cetățenilor R. Moldova față de evrei este mult mai tolerantă decât era în perioada sovietică sau chiar în primii ani de independență. „Atunci când mergeam undeva cu părinții, unii trecători strigau din urmă „jidani”. Acum asemenea manifestări întâlnim foarte rar, iar asta datorită faptului că noi ne simțim mult mai încrezători, mai puternici, nu ne este rușine de ceea ce suntem și nici nu ne temem. Atunci ne era frică. Părinții nici nu-și numeau copiii cu prenume evreiești pentru ca să nu atragă atenția odată în plus. Acum însă totul a revenit la normal”, susține Harmelin.

Femeia a mai adăugat că una dintre problemele cu care se confruntă evreii din R. Moldova e faptul că nu există o lege care ar permite restituirea proprietăților care au aparținut cândva membrilor acestei comunități. „Până în anul 1940, în Chișinău au fost construite multe clădiri pe banii evreilor, printre care aproape 90 de sinagogi și case de rugăciuni. Unele dintre ele au ajuns între timp ruine și nici măcar așa nu le putem recupera”, se arată dezamăgită interlocutoarea mea.

După independență, mulți evrei au emigrat în Israel

Potrivit Olgăi Bulmaga, reprezentantă a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, conform indicelui distanței sociale (IDS) evreii au un punctaj de 2,3, ceea ce reprezintă un indicator sub distanța socială medie, împreună cu unele minorități religioase și persoanele cu dizabilități fizice. „Acceptarea în calitate de membru de familie i se atribuie zero, iar cifra șase ar însemna că persoana ar trebui expulzată din țară. Prin urmare cetățenii Republicii Moldova ar accepta un evreu în calitate de coleg de muncă, dar mai puțin ca vecin, prieten sau membru de familie”, a concluzionat specialista.

Conform unor date prezentate de către Ambasada R. Moldova în Israel, populaţia evreilor dintre Nistru și Prut numără circa 20 de mii de oameni, iar majoritatea dintre ei locuiesc în municipiul Chişinău. Comunităţi semnificative există de asemenea şi în oraşele Bălţi, Bender, Soroca, Râbniţa, Orhei şi Tiraspol. Totodată, sunt grupuri cu număr mai restrâns de oameni în cel puţin 45 de localităţi din Moldova. Populaţia evreilor de aici s-a redus considerabil din timpul proclamării independenţei, în special din cauza nivelului sporit de emigrare în Israel.

VOX: Ce părere aveți despre evrei?

Mihai, 32 de ani, psiholog
„Un popor unit, inteligent, foarte prietenos, persoane care pun accent pe venit. Nu în zadar germanii avea contabili evrei. Statul lor este foarte prosper. Ei nu prea dau facilități altor etnii care vin și locuiesc la ei”.

Silvia, 27 de ani, concediu de îngrijire a copilului
„Sunt măgulitori, știu să găsească accesul spre orice om, își ating scopul. Mai este chestia asta că ei nu-ți răspund direct. Dacă îi adresezi o întrebare, evreul o să-ți răspundă cu altă întrebare. Sunt foarte precauți atunci când oferă o informație despre ei”.