Programul „Curtea europeană”, prezentat drept una dintre vitrinele modernizării urbane, a ajuns să fie mai mult un slogan decât o realitate pe teren. În mai multe cartiere din Chișinău, lucrările promise nu au început, deși finanțările sunt aprobate, iar proiectele apar ca „bifate” în documentele oficiale. Pentru locuitori, diferența dintre hârtii și viața de zi cu zi se vede în gropi, noroi și subsoluri inundate.
La Ciocana, una dintre zonele incluse în program, oamenii continuă să se confrunte cu străzi neasfaltate, trotuare impracticabile și apă care se adună după fiecare ploaie. Subsolurile blocurilor sunt afectate de infiltrații, iar accesul la clădiri devine dificil. În timp ce li se vorbesc despre parcuri, alei și spații publice moderne, realitatea din fața scărilor rămâne una de șantier abandonat.
Autoritățile admit că blocajul nu ține de lipsa banilor, ci de capacitatea de execuție. Nu sunt suficienți constructori care să preia simultan toate proiectele, iar multe licitații au fost reluate de mai multe ori din cauza ofertelor insuficiente sau neconforme. Practic, pe hârtie există proiecte și bugete, dar în piață nu există suficientă forță de lucru și interes pentru a le duce la capăt.
Problema s-a amplificat pe fondul unui val de investiții publice lansate aproape simultan. Companiile de construcții sunt suprasolicitate, iar cele care câștigă contracte nu reușesc întotdeauna să mobilizeze rapid echipe și utilaje. În acest context, calendarul inițial al lucrărilor a devenit nerealist, iar cartierele au rămas prinse între promisiuni și întârzieri.
Guvernul anunță pentru 2026 o abordare mai „dozată”, cu lansarea etapizată a proiectelor, pentru a evita blocajele din acest an. Ideea este ca finanțările să fie corelate mai strâns cu capacitatea reală a pieței de construcții, astfel încât șantierele să poată fi deschise și finalizate la timp, nu doar anunțate în comunicate.
Pentru locuitori însă, explicațiile tehnice nu schimbă faptul că Europa din curte a rămas, deocamdată, doar pe hârtie. Oamenii cer nu doar planuri și machete, ci lucrări concrete, care să le scoată cartierele din noroi și să transforme promisiunile în spații urbane funcționale.
