Cutreierând prin bloguri: Teroarea nu va face niciodată dreptate

Deşi beneficiază de cele mai multe granturi, justiţia, asistenţa socială şi buna guvernare tot bat pasul pe loc. Lipsa unei strategii şi managementul prost sunt doar două răspunsuri la dilema: de ce granturile sunt utilizate ineficient? În 2007, Banca Mondială a acordat 17 mln. USD pentru proiectul „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială”. Până la 31.12.2010, doar 6,37 mln. USD (37,5%) au fost folosite. Guvernul a fost penalizat pentru acest rezultat cu 168 mii USD. Acesta este comisionul pentru neutilizarea creditului.

Banii nu au fost folosiţi. Scopul nu a fost atins. Viaţa oamenilor nu s-a îmbunătăţit.

Tot mai mulţi experţi susţin ideea că ajutorul străin este ineficient şi contraproductiv. Acesta creează dependenţă şi atrofiază capacitatea statului de a se mobiliza. Astfel, statul devine comod şi lenos. Guvernul mai curând va accepta un grant, decât va căuta singur soluţii. Ungaria şi Bulgaria sunt excepţii. În timp ce toate ţările afectate de criză luau credite, acestea au mers pe altă cale. Bulgaria a decis să vândă euroobligaţiuni. Astfel a obţinut o finanţare mai bună de pe piaţa de capital. Ungaria a mers pe austeritate. A îngheţat ajutoarele sociale şi a redus cheltuielile bugetare cu 4,75 mlrd. euro.

Grantul nu este un panaceu. Administrat în cantităţi mari şi permanent, poate fi toxic. Fiecare stat are multe pârghii pentru a se mobiliza. Important e să vrea să le aplice.

Teroarea nu va face niciodată dreptate

Ion Socolenco

Îmi vorbea o cunoscută care locuieşte lângă New York că ziua de 11 septembrie 2011 a fost o zi posomorâtă, cu cer acoperit de nori şi cu adieri uşoare ale vântului. Nu a căzut nicio picătură de ploaie, dar însuşi văzduhul era parcă încărcat de emoţii şi amintiri ale atacurilor teroriste săvârşite cu zece ani în urmă.

Este greu de abordat tematica terorismului, pentru că multe lucruri nu ne sunt clare, iar orice idee îndrăzneaţă expusă poate părea suspectă celor care luptă cu terorismul. Lupta cu terorismul, însă, nu trebuie în niciun caz să limiteze cetăţeanul liber în drepturile sale. Oamenii trebuie să fie liberi în expuneri curajoase pe această temă şi să nu se simtă intimidaţi.

Istoria ne arată că ţinta atacurilor teroriste sunt adesea ţările puternice, care prin politica lor „nedreptăţesc” anumite ţări sau formaţiuni statale. Organizaţiile teroriste reprezintă „instrumente” de luptă în mâinile unor state, care folosesc teroarea cu scopul de a exercita presiuni asupra guvernelor importante ca să-şi schimbe politica în anumite probleme care îi vizează nemijlocit. Statele influente, însă, vor pleda întotdeauna pentru menţinerea poziţiilor proprii pe arena internaţională, iar organizaţiile teroriste vor continua să submineze aceste poziţii.

Astfel, lupta cu terorismul devine o luptă fără sfârşit, întrucât statele puternice vor continua să rămână inerte la presiunile exercitate prin teroare, iar organizaţiile teroriste vor avea întotdeauna destulă „carne de tun” ca să continue lupta…

Un volum publicat în premieră

Andreea Chebac

Luna aceasta a apărut la Editura Trei „Cartea Roşie” de C. G. Jung. Deşi volumul a fost finalizat de autor în 1930, după ce a lucrat la el 16 ani, manuscrisul a rămas nepublicat timp de 80 de ani.

Cele peste 200 de pagini vorbesc despre imaginile interioare ale psihicului uman. Opera este considerată cheia de boltă a scrierilor lui Jung, oferind o perspectivă proprie asupra tratatelor anterioare.

Volumul conţine ilustraţii color realizate chiar de Jung şi ale căror influenţe se întind din Europa până în Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat.
„Anii în care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importantă a vieţii mele, în decursul căreia s-au decis toate lucrurile esenţiale. Atunci a început totul, iar amănuntele care au urmat sunt doar nişte completări şi lămuriri. Întreaga mea activitate ulterioară a constat în a elabora ceea ce ţâşnise în acei ani din inconştient”, susţine C. G. Jung.