De regulă, în mass-media știrile, informațiile, anunțurile se redactează într-un limbaj standard, acesta reprezentând aspectul cel mai unitar al limbajului cult, care nu acceptă inserții lexicale din registrul stilistic popular-familiar sau regionalisme, arhaisme, cuvinte învechite etc.
Or, din când în când, în astfel de texte apar inoportun lexeme, care, deși sunt destul de bine cunoscute de vorbitorii moldoveni, nu pot fi utilizate în limbajul standard din cauza restricțiilor impuse de mărcile stilistice pe care le posedă. Un exemplu elocvent în acest sens este verbul „a probozi”, care a apărut recent în știrile de la toate televiziunile, acestea informându-ne că „Marian Lupu și-a probozit colegii”. Consultând dicționarul, putem constata că verbul „a probozi” este însoțit de trei mărci stilistice, el fiind catalogat ca învechit, regional și familiar: „PROBOZÍ, probozesc, vb. IV. Tranz. (Înv., reg. și fam.) A mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine; a ocărî. – Din sl. proobraziti”, iar în contextul respectiv erau cu mult mai potrivite sinonimele acestuia.
Uneori prezentatorii, reporterii deviază spre niște sensuri periferice, pe care s-ar putea să nu le cunoască toți vorbitorii de română. Așa s-a întâmplat când un post de televiziune relata că mulți comercianți vând carne în stradă, pe căldură, în condiții insalubre, iar reportera îl întreba pe un cumpărător: „Și nu vi-i teamă să cumpărați atâta unsoare?”. Doar din context se putea înțelege despre ce este vorba, pentru că în acest enunț a fost utilizat sensul marcat ca popular al cuvântului unsoare: „2) la sing. pop. Grăsime, mai ales de porc, folosită în alimentație”.
Bineînțeles că anumite cuvinte și expresii populare pot să apară în relatările jurnaliștilor, dar acestea nu trebuie să transforme textul în șaradă, ori să fie utilizate la întâmplare. Sensul cuvintelor și al expresiilor de acest fel trebuie bine verificat, pentru a fi ajustat la contextul respectiv, căci altfel intenția de variere stilistică poate eșua, iată și exemplul: „Deputatul PCRM Alexandru Petkov l-a atenţionat pe Marian Lupu că foloseşte un limbaj indecent. Președintele Parlamentului însă, s-a făcut că nu plouă”. Textul respectiv a fost vehiculat pe mai multe site-uri, fără ca cineva să observe o deficiență: în expresia respectivă nu trebuie să figureze negația, iar explicația din dicționar este următoarea: „(Fam.) A se face că plouă = a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut”.
Uneori se pare că, deși se publică destul de multe observații critice, redactorii totuși se fac că plouă.
