Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române a explicat într-un interviu acordat Ziare.com cum a ajuns Republica Moldova în situația actuală și care sunt variantele de ieșire din criza politică.
Cat despre atitudinea Bucurestiului fata de fratii de peste Prut, acesta critica tacerea politica si mediatica. "Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul", a comentat Dan Dungaciu in finalul interviului acordat Ziare.com.
– Intr-un interviu pe care ni l-ati acordat in februarie, la inceputul crizei politice de la Chisinau, spuneati ca "R.Moldova cade de pe harta" si ca vor fi greu de evitat alegerile anticipate. Cum vedeti situatia acum?
– O vad in aceiasi termeni. R.Moldova a cazut de pe harta, adica de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocuparilor si ingrijorarilor Bruxelles-ului. In acest moment, Chisinaul nu mai indeplineste nici macar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici macar nu se mai intrezareste la orizont. Reactiile recente ale institutilor europene – Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Venetia etc. – arata asta mai limpede decat oricand.
Subliniez acest lucru: nu mai vorbim acum de reactiile unor lideri europeni sau chiar ale unor familii politice europene, vorbim de faptul ca Europa institutionala sanctioneaza unanim Chisinaul pentru ce a putut vota tandemul Filat-Voronin in Parlamentul de la Chisinau.
Este clar ca, desi cam tarziu, oficialii europeni s-au convins ca s-a mers prea departe. Bruxelles-ul nu are cum sa treaca peste cel putin doua legi votate, respectiv legea care dinamiteaza inamovibilitatea Curtii Constitutionale si cea care subordoneaza Centrul National Anticoruptie Guvernului, mai exact premierului. La care se mai adauga si legea cu privire la pragul electoral ridicat acum la 6%, neagreata de Curtea de la Venetia.
– S-a blocat parcursul european al R.Moldova?
– Pe moment, s-a gripat zdravan. Iar unii dintre cei care l-au gestionat pana acum trebuie sa se retraga. Suntem, pastrand proportiile, in situatia din Rusia de pe vremea premierului V. Cernomardin, care a recunoscut, la bilant, ca "am vrut sa facem ca ei, dar a iesit tot ca la noi", sau, mai clar spus, am incercat sa facem UE, dar ne-a iesit tot URSS. Cam asta ar putea sa admita si premierul R.Moldova astazi…
– Cum s-a ajuns aici?
– O criza interna perpetua in cadrul AIE, ma refer aici la disputa Filat – Plahotniuc, si care a mai izbucnit de cateva ori de-a lungul guvernarii AIE. De data asta nu a putut fi oprita.
Totul a fost un crescendo care putea fi intuit: accidentul de vanatoare din Padurea Domneasca, demisia procurorului general (pus de PD), denuntarea unilaterala a Acordului AIE din partea premierului Filat (PLDM), demiterea cu votul comunistilor si al PLDM a prim vice-speakerului Vlad Plahotniuc (PD), aparitia in presa a inregistrarilor telefonice scandaloase care il vizau explicit pe Vlad Filat si apropiatii acestuia, deschiderea de dosare penale unor membrii ai Guvernului de catre Centrul National Anticoruptie, demiterea premierului Filat cu votul PD si PCRM din cauza suspiciunilor de coruptie, desemnarea de catre presedintele Timofti tot a lui Vlad Filat ca premier, negocieri si impacarea "istorica" dintre Vlad Filat si Vlad Plahotniuc, constituirea, teoretica, a unei noi majoritati PLDM plus PD plus independenti.
Momentul este semnificativ: PLDM voteaza o serie de legi cerute de PD, premierul Filat isi cere scuze public de la Vlad Plahotniuc etc. etc. Totul parea rezolvat: coalitie PLDM-PD, Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu scos din prezumata majoritate, dupa care vine decizia Curtii Constitutionale. La solicitarea PL condus de Mihai Ghimpu, Curtea interzice in unanimitate candidatura lui Filat la functia de premier din motive de coruptie.
Vlad Filat nu accepta decizia, il demite pe seful Parlamentului Marian Lupu impreuna cu comunistii, si tot impreuna cu PCRM anuleaza fulgerator toate legile pe care acest partid le votase cu putina vreme in urma cu sprijinul PD. Sistemul legislativ al R.Moldova sare in aer, la fel si imaginea europeana a republicii…
Cam la acest punct suntem. Totul pe un fond de presiuni tot mai mari ale Federatiei Rusiei in R.Moldova, demarate in 2013, pe un motiv foarte clar: Chisinaul trebuia blocat in parcursul sau spre UE.
Nu conteaza ce se intampla acolo, nici macar anticipatele, conteaza ca in R.Moldova sa fie haos. Si cu sprijinul asumat sau nu al politicienilor de la Chisnau, s-a obtinut exact asta: haos, dezamagirea europenilor, compromiterea definitiva a unor lideri democrati, pana mai ieri in gratiile europenilor…
– Unde s-a gresit?
Din partea Chisinaului s-a gresit pentru ca nu s-a reusit oprirea conflictului atunci cand se mai putea opri. Adica de la inceput. Cei care l-au perpetuat au fost iresponsabili, cel putin in raport cu proiectul european al R.Moldova. Daca erau responsabili fata de alte proiecte, nu ma pronunt…
Din partea Bruxelles-ului, includ aici si Bucurestiul, s-a gresit pentru ca nu s-a intervenit ferm la vreme. Momentul decisiv al crizei actuale a fost denuntarea Acordului AIE de catre premierul Filat. S-a facut asta cu informarea partenerilor de la Bruxelles? Daca da, atunci mai multa lume e vinovata. Daca nu, atunci Vlad Filat trebuia intrebat ferm si fara intarziere ce are de gand si de ce nu s-a consultat cu partenerii europeni.
– Cine ar fi trebuit să pună întrebarile?
Partenerii de dezvoltare ai R.Moldova, in primul rand UE. Dar nu s-a clarificat asta si lucrurile au degenerat. In plus, s-a gresit grav cand s-a insistat tot pe candidatura lui Vlad Filat la functia de premier, desi presa se umpluse de acuzatii de coruptie la adresa lui si a apropiatilor.
Insistenta pe el a fost gresita din trei puncte de vedere. In primul rand, nu faci reforma si nu lupti impotriva coruptiei cu un premier asupra caruia planeaza deja suspiciuni grave de coruptie. In al doilea rand, nu ii dai lui Vlad Plahotniuc tot ce isi doreste, adica un mediu corupt in care el sa nu se mai individualizeze. Vlad Plahotniuc si-a dat seama ca numele lui nu mai poate fi albit, asa ca ceea ce poate face este sa functioneze intr-un mediu maculat, in care nu exista inocenti: vedeti, nu sunt eu singurul, uitati-va in jur, si premierul si Guvernul sunt ca mine….
In al treilea rand, un premier precum Filat, acuzat de coruptie si cu dosare deschise pe numele lui, ar fi fost un premier santajabil si intrat in buzunarul lui Plahotniuc sau al altora care pastrau dovezile impotriva lui.
Deci, daca tragem linie, sesizam ca cine insista pe candidatura lui Filat facea, inconstient sau nu, jocul politic al lui Plahotniuc. Asta ar fi fost formula scontata cu Filat premier si majoritate PLDM-PD plus alti independenti. Ar fi fost o mare victorie pentru Vlad Plahotniuc si o mare infrangere pentru lupta impotriva coruptiei. Cine a gandit acest proiect l-a gandit prost.
– De ce nu a fost numit de la inceput Iurie Leanca premier?
Pentru ca liderul PLDM a lasat senzatia ca nu isi poate imagina viitorul fara functia de premier al R.Moldova. De aici si contradictiile evidente si compromisurile la care s-a recurs: Vlad Plahotniuc era bun, inocent, propunea legi bune, era partener de incredere cata vreme ii garanta postul de premier.
Cand Filat nu a mai putut deveni premier, dupa decizia Curtii Constitutionale, totul s-a intors pe dos. Plahotniuc este rau, PCRM devine acum tovaras de drum etc. E o viziune pe care, politic vorbind, este imposibil sa o intelegi.
– Ce se mai poate salva din proiectul european al R.Moldova?
Dupa parerea mea, nu mare lucru. Doar, eventual, onoarea institutiei prezidentiale, care nu trebuie sa promulge legile care au mari probleme in ochii europenilor si nu numai. Dar chiar daca va face asta, va putea oferi doar o solutie eleganta de iesire din criza a Parlamentului, pentru ca viitorul tot sumbru ramane. Raul s-a facut deja, politicienii au aratat cat de departe pot merge pentru a-si proteja interesele personale sau de grup. Nu stiu cum mai pot fi evitate acum anticipatele.
– Ce solutii exista totusi?
Daca presedintele promulga legile antieuropene, nu mai poate exista nicio alianta proeuropeana. Ce putem avea este destructurarea Curtii Constitutionale in continuare si guvern minoritar PLDM sustinut in Parlament de PCRM. E clar ca R.Moldova devine, in acest caz, inamicul declarat al Bruxelles-ului. Se poate merge si pe anticipate, dar, cu noile legi in vigoare, vom avea pana atunci un guvern epurat de membrii PD si PL, subordat strict PLDM, si care va controla totul pana la alegeri.
Daca presedintele Timofti nu promulga legile, avem fie o noua coalitie necomunista si europeana, fie anticipate.
In primul caz, singurul premier credibil pentru europeni este astazi Iurie Leanca, politician european si anticomunist, care, in paranteza fie spus, are cel mai mult de pierdut azi la capitolul imagine. Alianta de guvernare poate fi facuta fie dupa formula veche, adica PLDM, PD si PL condus de Mihai Ghimpu. In acest caz, este problematic in ce masura va reusi sa faca fostul premier Filat un pas inapoi – pentru ca stie ca va iesi din joc pana la inceputul lui 2015! – si capacitatea acesteia de a livra ceva convingator populatiei pana la alegerile parlamentare la termen.
A doua varianta proeuropeana ar fi nitel modificata: tot Leanca premier, iar majoritatea constituita din PLDM, PD plus grupul disident din PL, cu Mihai Ghimpu si PL in Opozitie. Multi ar dori, fireste, sa scoata PL de la guvernare…
Ultima solutie este a anticipatelor, care vor putea aduce comunistii la putere, fie singuri, fie cu PD sau PLDM. Anticipatele vor aduce o premiera in politica din R.Moldova: PCRM nu va mai deveni tinta principala de campanie, pentru ca nici Filat, nici Plahotniuc nu isi vor permite sa rupa orice sansa de coalitie postelectorala cu PCRM.
Cat despre o refacere a AIE dupa anticipate, greu de crezut la cata tensiune si animozitate s-au acumulat si care vor fi sporite in campania electorala. In cazul anticipatelor, dar nu numai, suntem in situatia paradoxala de a risca sa construim gazoductul Iasi-Ungheni care sa ofere gaz mai ieftin pentru… regimul Voronin!
– Care sunt lecțiile pentru București?
Cred ca totul trebuie regandit pe relatia cu R.Moldova, de la viziuni, perspective, pana la institutii si modul in care ele functioneaza. Dar inainte de toate trebuie ca R.Moldova sa fie asumata ca proiect nu doar in vorbe, dar si la nivel institutionalizat.
Nu este, din pacate. De aici si tacerile politicienilor nostri vreme de aproape 6 luni, tacerea partidelor, care sunt incapabile sa articuleze ceva coerent pe R.Moldova din lipsa de expertiza la nivel de partid.
Nu in ultimul rand, tacerea de la nivel mediatic. R.Moldova nu este subiect si asta se vede cu ochiul liber. Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul… R.Moldova a iesit din scena interesului public. E un esec pe care trebuie sa ni-l asumam. Acesta ar fi punctul de plecare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
