De ce SUA s-au înșelat atât de mult în privința competenței armatei ruse. Bilanțul experților militari
Războiul din Ucraina nu decurge așa cum se aștepta președintele rus Vladimir Putin. Dar cu siguranță nu este singurul care a fost luat prin surprindere: SUA se așteptau la un succes rapid al Rusiei, iar tancurile Kremlinului să intre în Kiev în doar câteva zile, relatează Daily Beast.
Mai mulți oficiali americani din cadrul CIA, Pentagon și de la Casa Albă au făcut această apreciere greșită: în prezent, finalul războiului atârnă de un fir de ață, iar SUA pur și simplu nu se așteptau să se vadă implicate într-un conflict internațional amplu care s-ar putea întinde ani de zile.
Eroarea de judecată a Washingtonului a fost aproape totală. SUA nu au greșit când au avertizat Kievul asupra unei invazii iminente într-o perioadă în care unele agenții de informații – inclusiv cele de la Kiev – au încercat să minimalizeze probabilitatea unui război pe scară largă. După ce acesta a fost declanșat – cel mai mare conflict terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace – evoluția lui a pus în încurcătură cele mai mari și mai bine finanțate agenții de informații din lume.
Ucrainenii au semnalat limpede de la bun început că vor lupta împotriva invadatorilor din Est cu același devotament brutal cu care Finlanda a învins URSS în infamul Război de iarnă din 1939. Deci, ce a mers prost în birourile de informații din Virginia și Washington? De ce SUA nu i-au luat în serios? Și de ce analiza lor despre armata Rusiei nu fusese actualizată?
În martie, sorții de izbândă nu păreau deloc în favoarea Ucrainei. La începutul războiului, Rusia avea aproximativ 900.000 de militari activi în forțele sale, față de doar 196.600 de militari ucraineni. Apoi, un aflux masiv de echipamente occidentale și o ofensivă ucraineană mai puternică decât se așteptau i-au luat în surprindere pe observatori.
Un război de intensitate mare
“Eu, și mulți alți oameni, am judecat greșit capacitățile militare rusești înainte de începerea acestui război. Am crezut că erau mult mai bine pregătiți pentru un astfel de război. Acesta este un război de mare intensitate pe care sperau să-l finalizeze curând”, a declarat într-un interviu generalul de brigadă în retragere al armatei americane Kevin Ryan (atașat pentru apărare al SUA între 2001 și 2003 și fost director de Studii Slave în cadrul Ministerului Apărării) .
Ryan a observat că Rusia a investit masiv în ultimii ani în arme moderne de precizie, precum rachetele de croazieră. Dar problema este că rușii nu au avut trupe suficient de bine antrenate pentru a efectua atacuri în Ucraina.
Atunci când Rusia a început să își consolideze forțele în jurul granițelor Ucrainei în februarie, “mă așteptam ca aceste forțe să funcționeze astfel încât să își atingă obiectivul nu pentru că ucrainenii nu ar putea lupta, ci pentru că rușii erau copleșitori prin dimensiunea trupelor”, a spus Ryan. “Și asta s-a dovedit a fi greșit”.
O mare putere de luptă
Jeffrey Pryce, un fost oficial de rang înalt în biroul secretarului american al Apărării, unde a negociat acorduri de dezarmare nucleară cu Rusia, Ucraina, Belarus și Kazahstan, a remarcat într-un interviu că Rusia “avea o cantitate uriașă” de putere de luptă, dar “a folosit-o foarte, foarte prost”.
O problemă fundamentală a Rusiei a fost faptul că nu a reușit să obțină superioritatea aeriană în Ucraina, lăsându-și trupele expuse la atac, a spus Pryce. “Chiar dacă au luat un aerodrom, nu au oferit sprijin aerian unei unități foarte ușoare, iar apoi acea unitate a fost decimată”, a adăugat el.
Bătăliile nu se duc doar cu arme
Susan Cho, un fost ofițer al armatei americane care a lucrat în domeniul serviciilor de informații, a declarat că bătăliile nu sunt doar o chestiune de arme și personal.
“Există alți factori care joacă un rol imens în determinarea rezultatului unei bătălii, care includ conducerea, tacticile, ritmul și moralul trupelor – iar acești factori sunt mult mai greu de estimat înainte de un război real”, a adăugat Cho.
Nu este neobișnuit ca agențiile de informații să se înșele
Eșecul agențiilor de informații americane și aliate de a prezice cum va decurge războiul din Ucraina nu este deloc singular, a subliniat Hugh Gusterson, expert în războiul nuclear și al dronelor și profesor la Școala de Politici Publice și Afaceri Globale a Universității British Columbia.
„Serviciile secrete rusești au greșit la rândul lor în cazul Ucrainei, repetând erorile lor dezastruoase din 1979, când i-au spus [liderului sovietic Leonid] Brejnev că soldații sovietici vor fi bine primiți de afgani (care au continuat să ucidă 15.000 de soldați sovietici înainte ca Uniunea Sovietică să renunțe)”, a adăugat el. În mod similar, „serviciile de informații americane nu au reușit să prevadă forța insurgențelor din Irak și Afganistan care i-au înfrânt”.
Gusterson a explicat că predicțiile despre războaiele viitoare se bazează de obicei pe experiența celor anterioare. Totuși, noile războaie se câștigă și prin inovație. “În acest război, de exemplu, ucrainenii au folosit în mod inovator dronele – drone cumpărate din Turcia și drone comerciale din comerț – dar cine ar fi putut prezice acest lucru?”, a adăugat el.
Un alt motiv pentru care se pot înșela, spune Gusterson, este că agențiile de informații tind să aibă o apreciere de la distanță. „Numără sistemele de arme și soldații, și reiterează judecățile militare cu privire la eficiența relativă a diferitelor sisteme de arme”, a adăugat el. “Dar războaiele nu sunt doar o competiție între sisteme de arme și armate. Mai sunt câștigate și prin inovație tactică, comandanți străluciți, moral, rezistență și solidaritate civilă.”
Birocrația
Potrivit locotenent-colonelului în retragere Hunter Ripley Rawlings IV, este posibil ca birocrația din cadrul instituției de apărare americane să fi avut o contribuție la aprecierea greșită a capacităților rusești.
„Lucrând la Pentagon am observat că oamenii devin letargici, că ei dau peste aceleași informații la nesfârșit”, a spus Ripley, care acum conduce o organizație non-profit care oferă echipament trupelor ucrainene.
Rawlings remarcă că nu este limpede care ar fi fost beneficiul dacă serviciile de informații americane ar fi prevăzut forța invadatorilor ruși.
„Ce am fi făcut cu acele informații? Ei bine, am fi putut să ne mobilizăm și să ne întărim aliații. Puteam să plasăm Corpul 18 aeropurtat în Polonia, ceea ce am făcut încă de la începutul invaziei. Dar nu aveam de gând să apărăm Ucraina. Nu aveam de gând să trimitem oameni, tancuri și materiale în Ucraina pentru le apăra în mod direct. Au devenit aliați mai puternici, dar nu sunt siguri că îi priveam ca pe aliați. Îi vedeam ca fiind indeciși”.
Rawlings a subliniat că serviciile de informații americane au subestimat importanța pe care dronele o vor juca în războiul din Ucraina, lăsând forțele ucrainene fără suficiente drone. Pentru a menține aprovizionarea cu drone, organizația sa nonprofit a încercat să trimită drone comerciale occidentale în Ucraina prin intermediul vecinului său, Polonia.
“Polonia a fost unul dintre cei mai mari aliați ai noștri și unul dintre cele mai mari obstacole”, a spus el. “Pentru o vreme, ei au oprit tot ce era controlat de la distanță”.
Echipamente degradate
Rusia a moștenit de la Uniunea Sovietică cantități mari de echipamente militare, dar o mare parte dintre acestea sunt depășite. De pildă, remarcă Rawlings, dintre tancurile din vestita Armată I Gărzi a Rusiei, doar aproximativ un sfert au fost modernizate cu echipamente de vedere pe timp de noapte și computere balistice pentru tragere precisă.
“Am fost foarte surprins să văd că armata rusă era atât de degradată față de cum mă așteptam”, a spus el.
Putin anunța în 2016 că modernizează forțele armate și a propus noi variante tancuri și arme. Totuși, serviciile de informații americane nu au reușit să își dea seama cât de slab se vor descurca trupele rusești pe teren.
Putin “a proiectat noi uniforme pentru oamenii săi, ceea ce reprezintă multă pompă și circumstanțe, dar care, în mod obișnuit, evidențiază faptul că încearcă să revigoreze personalul, iar apoi a făcut un mare spectacol vorbind despre faptul că liderii unităților au mai multă autonomie. Ceea ce descoperit este că a fost exact opusul”, a subliniatRawlings.
