Directorul Muzeului Bucovinei, arheologul Emil Ursu, a prezentat, luni, in comuna Baia, un al doilea sit pre-Cucuteni gasit in urma continuarii cercetarilor incepute in zona anul trecut.
El a explicat ca anul trecut s-au gasit in aceeasi zona locuinte datand din faza a doua a perioadei pre-Cucuteni, fiind gasite doua locuinte, mici, dupa care alte locuinte din perioade mai tarzii, din epoca bronzului sau epoca fierului.
Ursu a aratat ca, dupa continuarea cercetarilor, sub ceea ce se gasise anul trecut, s-a dovedit a fi o locuinta din prima faza a perioadei pre-Cucuteni.
"Este foarte important acest lucru pentru ca vorbim de alt doilea sit pre-Cucuteni I descoperit in arealul unei civilizatii care cuprinde Moldova, sud-estul Transilvaniei, Republica Moldova si Ucraina. Primul sit a fost descoperit in 1951", a spus Ursu.
El a explicat ca in conditiile in care s-a gasit doar un sit din prima faza pre-Cucuteni, de mai mult timp se vorbea de inexistenta acestei faze, dar ca asezarea descoperita acum la Baia vine sa demonteze ceea ce se stia pana acum.
"Este foarte nordica aceasta locuire, ceea ce inseamna ca trebuie regandita si rediscutata si bineinteles cercetata aceasta prima faza. Ca datare, asezarea de la Baia dateaza undeva 5.200-5.100 I.Hr.", a spus arheologul sucevean. care a precizat ca datarea se va face cu Carbon 14 la un laborator din Germania.
Locuinta descoperita la Baia este foarte mare, de aproximativ 92 de metri patrati, fiind cea mare locuinta gasita vreodata in cultura pre-Cucuteni, a spus Ursu care a precizat ca locuinte mari au aparut o mie de ani mai tarziu, in perioada Cucuteni.
El a mai precizat ca locuinta descoperita se pastreaza bine, iar in afara de ceramica si un numar de vase intregibile au fost gasite si foarte multe unelte, piese unicat, cum ar fi un pandantiv de piatra, unicat in arealul pre- cucutenian, dar si o vatra pastrata in integralitatea ei.
Ursu a mai declarat ca au fost gasite si foarte multe rasnite, ceea ce inseamna ca partea de prelucrare a granelor era importanta, motiv pentru care din acest an, pe santier se afla si o echipa de la Cambridge care studiaza modul in care se facea, in acea perioada, schimbul de cereale intre Europa si Asia, in special China.
Ursu a precizat ca a mai fost identificata o locuinta care va fi cercetata anul viitor.
Profesorul Martin Kenneth Jones de la Universitatea Cambridge, unul dintre cei mai importanti specialisti in arheologie biomoleculara a cerealelor a spus la randul sau ca studiaza de zece ani modul in care a inceput schimbul de cereale intre agricultori din Europa si Asia si ca cercetarile le-a inceput in China unde a descoperit cereale aduse din Europa.
"Cultura Cucuteni este foarte importanta pentru arheologi din lumea intreaga, fiind cunoscuta pentru fascinanta ceramica pictata, dar totodata este importanta pentru etapele initiale de ferme care s-au raspandit in partea de est a Europei", a spus Jones.
El a spus insa ca in discutie se afla o noua poveste despre raspandirea fermelor care nu are o legatura imediata legata de cultura clasica dezvoltata de fermierii din cultura Cucuteni.
"E o cultura minora care credem care are legaturi cu culturile agricole din China. Am fost interesati de zece ani de aceasta dezvoltare si am inceput munca in China pentru a intelege mai bine ce este cu aceste produse agricole, cereale", a spus cercetatorul britanic.
El a subliniat ca este interesant, pentru acea perioada, ca nu s-au gasit numai in China cereale provenind din Europa ci si in Europa cereale din China, precum meiul.
"In acea perioada, pe vremea migratiilor, transportul nu era atat de simplu, iar cu s-a facut aceste este interesant", a mai spus Jones.
El a precizat ca studiaza perioada in care s-a facut schimbul initial de cereale intre Asia si Europa, subliniind ca mult mai tarziu a aparut schimbul de pietre pretioase si apoi "Drumul Matasii".
"Prima etapa si cea mai importanta este cea legata de schimbul de cereale intre agricultori. E greu de explicat modul in care s-a facut acest schimb si trebuie sa folosim metode speciale de analiza. De aceea suntem aici si suntem alaturi sa folosim metode noi", a spus Jones.
Un alt cercetator care contribuie la lucrarile de la Baia este Stanislav Terna, de la Scoala Arheologica Superioara din Chisinau care a precizat ca situl descoperit este "cu adevarat extraordinar".
"Aici se naste acel vector care a format civilizatia Cucuteni si locuinta pe care o avem aici, cu dimensiuni foarte mari, neasteptate pentru noi, pentru cultura Cucuteniana, ar fi cea mai mare pe care o cunoastem. Aceste cercetari trebuie continuate pentru ca acest sit este de o importanta mare nu numai pentru istoria Romaniei ci si a intregului spatiu Cucuteni", a spus Terna.
Prezent la aceasta prezentare, presedintele CJ Suceava, Catalin Nechifor, a declarat ca autoritatile judetene vor acorda tot sprijinul pentru continuarea cercetarilor.
"Aceasta descoperire arata ca romanii sunt aici de foarte multa vreme. Suntem o civilizatie care a venit cu radacini importante, care sunt multiplicate pe plan mondial pentru ca aici nu gasim doar cultura locala si gasim influente din foarte multe zone", a spus Nechifor.
El a precizat ca CJ Suceava asigura finantare prin Muzeul Bucovinei pentru aceste cercetari arheologice si ca se vor cauta fondurile necesare si pentru analizele de datare cu Carbon 14 la laboratorul din Germania.
De mentionat este ca echipa de cercetatori de la Cambridge, din care face parte si un specialist chinez, isi asigura finantarea pentru cercetarile pe care le face in situl de la Baia.
Sursa: hotnews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
