Era marți seara, trecut de ora 19.30. Centrul de plasament se află într-un loc „ascuns” de ochii lumii. Copiii trăiesc într-un bloc nou cu patru etaje. Pe o parte dintre beneficiari i-am găsit în bucătărie – micuții așteptau să ia cina. Pofta de mâncare și-o făceau jucându-se fiind supravegheați de o angajată. „Iată așa e seară de seară, nu ne plictisim noi aici”, a recunoscut unul dintre pici. Restul erau cam scumpi la vorbă. „Se rușinează”, ne zice educatoarea.

În plin proces de joacă

„Atmosferă pozitivă și copii fericiți”, nu e chiar ceea ce aștepți să vezi într-un asemenea loc, însă acesta pare să fie diferit de restul. Aici și pereții sunt altfel – picturile, tablourile și icoanele catolice „te însoțesc” peste tot. Pe pervazurile geamurilor sunt diferite flori, care ar bucura ochii chiar și celui mai indispus oaspete.

„Sunt copii care n-au văzut cearșafuri albe, până să ajungă aici”

Centrul de Plasament al Copilului se află pe strada Natalia Gheorghiu din Chișinău. Instituția și-a început activitatea în anul 2001, unde inițial erau acordate servicii doar pentru copiii străzii. Funcționalitatea acesteia a fost modificată în 2006 și se menține până în prezent. Aici ajung și cei care s-au pomenit în situații dificile.

Ludmila Borodai, asistenta socială a centrului, susține că perioada de acomodare este la toți diferită. „Încercăm să avem o abordare individuală față de fiecare în parte. Unii vin din stradă, au un comportament stradal și un limbaj specific, de aceea lucrăm foarte mult și la acest aspect. Pentru ei se schimbă radical modul de viață. Sunt copii care n-au văzut cearșafuri albe până să ajungă aici”, menționează specialista.
În prezent la Centrul de Plasament sunt 15 copii – 6 băieți și 9 fete. Vârsta acestora este cuprinsă între 10 și 17 ani.

Ludmila Borodai, asistentă socială

Acum doi ani, aici a venit și Victoria, o fetiță pe care am întâlnit-o în biroul psihologului, în timp ce făcea felicitări pentru ziua de 8 martie. „Nu prea vreau să-mi amintesc din ce cauză am ajuns aici. Important e că m-am acomodat repede și toți m-au primit foarte bine. De când sunt aici am și note mai bune la școală”, a povestit fetița, care învață în clasa a 6-a.

În august 2015 și Veronica a pășit pentru prima dată pragul acestei instituții. Părinții săi au decedat, iar ea a rămas singură. Zilnic fetița depune efort ca să-și realizeze un vis din copilărie. „Îmi doresc să devin psiholog. Îmi pare interesantă această profesie. Tot aș vrea să lucrez cu copiii”.

Fetele de la centru confecționează felicitări pentru ziua de 8 martie

Diana, o altă beneficiară învață deja la Colegiul Pedagogic din Capitală. Ea este dintr-un sat din raionul Anenii Noi și a ajuns la centru în 2014. Fetița susține cu încredere că îi place să vorbească cu cei mici și vrea să se facă profesoară. „Mă bucur că am posibilitatea să învăț. Mama nu știu unde se află, iar pe tata nu l-am cunoscut niciodată. Sunt fericită că toți m-au primit aici cu brațele deschise”.

Beneficiarii centrului învață în școli obișnuite. Pentru cei care folosesc transportul public, Direcția Municipală le oferă abonamente lunare. Cât timp ei sunt în clasa a 9-a, angajații atrag atenția la aptitudinile lor și încearcă să găsească domeniul de activitate care li s-ar potrivi. Ulterior aceștia ajung în școli profesionale sau în colegii.

„Vreau să-mi fac mușchi și să-i pun la punct pe oamenii răi”

După cum explică asistenta socială, scopul de bază al centrului este dezvoltarea multilaterală a personalității copilului. Aici se descoperă talentele lor. Ei fac multe activități extracurriculare – competiții sportive și serate. „În acest fel micuții se reabilitează și se acomodează la un mediu total necunoscut. Duminica avem o experiență frumoasă, pe care o numim „Master șef”, unde împreună pregătim mâncarea pentru prânz”, susține Ludmila Borodai.

Majoritatea copiilor practică și un anumit tip de sport. Băieții fac fotbal, baschet sau karate, iar fetele practică atletismul. Unul dintre cei pasionați de fotbal este Sașa. Acesta spune că este gata să-și dedice tot timpul liber alergând după minge, doar că îl nemulțumește un mic detaliu: „Uneori mingea sare peste gard la un vecin, care este procuror. El o sparge și o aruncă înapoi”.

Sașa, pregătit să ia cina

În timpul cinei am vorbit și cu un alt beneficiar, care a subliniat că preferă să i se spună Vanea. Acesta a recunoscut că atunci când va crește mare o să se facă polițist. „Fratele meu e polițist și mi-a zis că este o profesie bună. Vreau să-mi fac mușchi și să-i pun la punct pe oamenii răi”.

La centru, băieții învață să lucreze în lemn, iar fetele deprind arta croșetării sau fac felicitări după o tehnică deosebită, pe care doar angajații instituției o posedă.

Laboratorul de lucru

Filme doar în limba română

Gheorghe Braduțanu, administratorul instituției spune că în majoritatea cazurilor se menține legătura între copil și centru. „Mulți dintre ei, după ce cresc, vin aici și aduc alimente sau lucruri necesare. Se atașează foarte mult unii de alții. Noi mereu încercăm să avem o atitudine părintească. Lucrăm împreună, îi lăudăm, îi susținem în tot ceea ce fac și în așa mod ei se dezvoltă”.

Acesta a mai evidențiat faptul că tuturor copiilor le place să privească filme, de aceea în timpul săptămânii la centru se organizează „seri cinematografice”. Filmele selectate sunt doar în limba română, pentru ca micuții să-și îmbunătățească vocabularul.

La capitolul comunicare cu rudele, administratorul spune că nu sunt anumite restricții. Prin urmare, chiar dacă părinții au fost lipsiți de drepturi, oricum copiii păstrează legătura cu ei.

În așteptarea cinei

Centrul de Plasament al Copilului are 4 dormitoare dotate cu mobilier adecvat, o cameră de zi, un cabinet de consiliere, un atelier pentru prelucrarea lemnului şi croitorie, o sală de studii dotată cu calculatoare, băi pentru băieţi şi fete, maşină de spălat automată, bucătărie și sufragerie modernă. Beneficiarul se află aici o perioadă de până la 12 luni sau până în momentul în care se va găsi varianta optimă de soluţionare a cazului.

În cadrul instituției activează un manager, trei educatori, câte un asistent social, medic, psiholog și profesori în prelucrarea lemnului, de artă plastică, de informatică, croitorie şi origami.

Centrul de Plasament al Copilului a fost înfiinţat de către Fundaţia italiană „Regina Pacis” Moldova. Instituția este acreditată de Consiliul Național de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale pe lângă Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.