Copiii nu au fost niciodată la şcoală sau la medic
Copiii, în vârstă de 11 ani, au plecat împreună cu părinţii în regiunea Odesa acum şase ani. Familia locuia în încăperi improvizate, în condiţii contrare normelor sanitare şi avea doar venituri ocazionale, adunate din vânzări de sticle, fier uzat şi maculatură. După decesul tatălui, minorii au fost impuşi de mama lor şi de concubinul acesteia să cerşească în stradă. Deseori, Vitalie şi Nicolae rămâneau fără supraveghere părintească, pentru că mama consuma băuturi alcoolice în exces.
Deşi băieţii au 11 ani, ei nu au fost niciodată la şcoală şi nici la evidenţa vreunui medic. Autorităţile ucrainene au plasat copiii într-un centru social temporar şi au apelat la autorităţile competente din R. Moldova.
Procedura de repatriere
Procedura de repatriere a victimelor traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 948 din 07.08.2008. Conform prevederilor acesteia, misiunile diplomatice şi consulare ale R. Moldova, informează MMPSF despre copiii identificaţi fără însoţitori sau aflaţi în dificultate pe teritoriul altor state. Apoi ministerul confirmă identitatea copilului, iniţiază procedura de repatriere şi determină forma adecvată de protecţie a acestuia după întoarcerea în ţară. Aici autorităţile competente din raza teritorială în care copilul şi familia sa au avut ultimul domiciliu cunoscut efectuează o anchetă socială a familiei şi întocmeşte planul individual pentru pregătirea reintegrării socio-familiale a copilului.
Odată cu finalizarea dosarului, ministerul informează autorităţile din ţara de destinaţie despre data repatrierii, însoţitori, mijlocul de transport cu care se va deplasa copilul, punctele de trecere a frontierei etc. La sosirea în ţară, copilul este întâmpinat de către părinţi sau reprezentanţii legali.
Copiii repatriaţi sunt de cele mai dese ori din familii nevoiaşe
Mariana Ianachevici, manager de program la reprezentanţa din Moldova a Fundaţiei „Terre des Hommes” Lausanne – Elveţia, a menţionat că fundaţia oferă suport MMPSF în organizarea returului asistat al copiilor moldoveni identificaţi neînsoţiţi pe teritoriul Federaţiei Ruse şi Ucrainei. „Procesul de repatriere nu trebuie văzut ca o excursie cu avionul sau cu alt mijloc de transport dintr-un punct A într-un punct B. Este un proces care trebuie pregătit din timp. Autorităţile trebuie să ştie exact când se va întoarce copilul şi dacă poate fi reintegrat în familie. Pe de altă parte, copilul trebuie pregătit pentru un proces care este stresant: plecarea din mediul cu care este deja cunoscut, interacţiunea cu oameni pe care nu-i cunoaşte, un drum lung (cu avionul sau cu alt mijloc de transport), care include controale, de asemenea, obositoare pentru copil, sosirea în ţară, unde din nou merge în locuri şi cu persoane necunoscute, revederea familiei etc.”, spune Mariana Ianachevici.
Ianachevici a menţionat că există şi situaţii dificile în care cei vizaţi sunt copii bolnavi sau cu părinţi în detenţie, copii nedocumentaţi sau micuţi de până la trei ani, cazuri care „necesită o altă abordare şi altfel de pregătire a procesului de repatriere”. O atenţie deosebită este acordată şi repatrierii copiilor din regiunea transnistreană. „Ne-am poziţionat total în afara politicii şi suntem intermediari între autorităţile tutelare de la Chişinău şi cele din regiune. Oricare ar fi procesul de retur, în reintegrarea copiilor, un rol deosebit de important îl are şcoala. De multe ori, copiii repatriaţi nu au frecventat nicio zi şcoala, iar având 13-14 ani, nu pot merge nici în clasa întâi, dar nici în clasa a şasea sau a şaptea. În aceste situaţii, TdH angajează profesori care să înveţe copiii, cel puţin, a citi, a scrie şi a socoti”.
Managerul de program mai precizează că, de multe ori, copiii ajung peste hotarele ţării împreună cu părinţii, care ulterior îi abandonează, îi expun exploatării prin muncă sau îi antrenează în activităţi de cerşit sau vagabondaj.
Dintr-un centru de plasament în altul
Şefa Serviciului de presă al MMPSF, Elena Căpăţână, a comunicat că la locul de baştină al lui Vitalie şi Nicolae nu au fost identificate rude, de aceea, fiind reîntorşi în ţară, minorii au fost plasaţi într-un centru social. Urmează să fie stabilită forma adecvată de protecţie a acestora.
În perioada ianuarie-decembrie trecut, au fost repatriaţi 66 de copii moldoveni – 28 de fete şi 38 de băieţi. Dintre aceştia, 33 au fost aduşi din Federaţia Rusă, 29 din Ucraina, doi copii din România, unul din Belgia şi unul din Italia. Din numărul copiilor repatriaţi pe parcursul anului 2010, 27 au fost reintegraţi în familiile biologice sau extinse, 31au ajuns în centre de plasament temporar, iar trei au fost adoptaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
