De orașe sau raioane nu știu dacă să vorbesc. Abia de suntem 3.5 milioane de locuitori însă avem nevoie de peste 30 de raioane pentru a fi conduși. Pe suprafața noastră în România sunt 5 județe iar în Ucraina maxim 3 oblasti.
Aș începe cu satele deoarece orice reformă trebuie să meargă de jos în sus. Legea spune foarte clar: localitățile care merită primării, consilii locale, secretari și tot staful trebuie să aibă de la 1500 de locuitori în sus. E un raționament simplu ce are la bază potențialul colectării de taxe locale. De faptul că nu-și au rostul satele mă conving și terenurile lăsate în paragină. Dacă locuiești la sat trebuie să te hrănești, din pământ, pe tine și o țară întreagă. Or, este la mintea cocoșului că agricultura nu se face cu sapa pe 2 ha de pământ. Ai cui explica?
Sunteți doar 500 de inși dar vreți cu tot dinadinsul să aveți plăcuță cu satul vostru pe ea: Fundoiul de Sus ? Foarte bine, dar pe banii voștri. Aplicăm soluția nemțească: plătiți voi salariile și tot ce va trebuie local, nu cereți din bugetul de stat. Întradevăr, în Germania sunt localități cu câte 50 de bătrânei haioși. Căsuțe cochete și colorate, drum pavat. Statuete în grădină. Noutatea este că cei 50 de bătrânei au firme cu rulaj legal de 3 milioane de euro pe an, iar 50.000 pentru întreținerea unei primării e floare la ureche.
În Guvern s-a discutat despre descentralizare. Deși se putea accelera, Guvernul a ales viteza medie. Legea finanțelor publice locale oferă o mai mare libertate primarilor, libertate la care se adaugă responsabilitatea identificării și utilizării resurselor. Satele care nu au suportul economic real pentru a exista trebuie să moară. E drept că vor fi ținute în viață cu injecții din impozitele și taxele plătite de mine sau de tine. Pentru o perioadă. Sper să fie o perioadă suficient de scurtă în care lumea să înțeleagă că e timpul pentru consolidare teritorială și pentru cooperare. Logica este să se muncească cot la cot. Împreună. Fiecare cu satul și raionul lui este ineficient. De ce să întreții din bugetul public funcționari cu 2000-3000 de lei salarii dacă aceștia oricum nu fac mare lucru pentru cele câteva sute de locuitori. Să fim realiști: de câte ori, cetățeanul normal, interacționează cu primăria ? De 2-3 ori pe an? De 5? Banii aceștia ar fi mult mai buni în educație sau infrastructură nu pentru funcționărași de doi lei.
În plus, moldovenii trebuie să se învețe să trăiască în oraș deoarece orașele sunt poluri de creștere economică și de civilizație: apeduct, canalizare, colectarea gunoiului. În orașe apar școli bune și universități. În orașe apar idei și dezvoltare. Uitați-vă peste gard, mai în vest: 90% populație urbană. Oameni spălați și parfumați care la 70 de ani au chef de călătorii și fug după nepoți.
Bătrânii rămași în satele noastre ce ocupație au? E temă de gândire.
Sursa: dancaranfil.com
