De la o persoană, un stră-strămoş care a îndeplinit această funcţie a provenit şi numele Armaşu. În documentele basarabene, la 1651, este atestat un Grumeza armaş (aici indicând funcţia). La 1774, în satul Chiţcani, ţin. Orhei-Lăpuşna este atestat Miron Armaş (nume propriu). La 1803 este atestat Armaşul, unul din bătrânii moşiei Receşti, ţin. Soroca.
Azi forma corectă este Armaşu.
În republică numele Armaşu este purtat de 239 de persoane. Cu forma Armaş este înscrisă o singură persoană.
Numele Galbur provine de la numele Galbenu (adjectivul galben, nume de culoare) prin rotacizare: Galben > Galbin cu trecerea lui n în r) > Galbir > Galbur, formă comodă în pronunţie faţă de forma Galbir. Numele Galbenu, azi frecvent în forma Galben, face parte din seria numelor provenite de la numiri de culori – Albul, Negru, Roşu, Roşca, Verdeş etc. – devenite nume prin intermediul poreclelor. În documentele moldoveneşti, la 1456 este atestat Duma Galbinu, boier, martor în sfatul domnesc. La 1546, într-un document scris la Huşi se spune: copiii lui Nistor Galbirul au vândut o bucată de pământ din hotarul Galbirilor, anume pârâul Voinov. În documentele basarabene numele Galben, Galbin, Galbir, Galbur nu se întâlnesc.
Azi, în republică, numele Galbur este purtat de 302 persoane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
