Primul sens s-a păstrat în substantivul cosmos (de unde şi cuvintele cosmic, cosmopolit cu sensul „cetăţean al lumii”). Al doilea sens s-a păstrat în cuvântul cosmetică, format de la grecescul kosmein „a împodobi”. Pătruns în onomasticonul creştin, datorită cultului celor doi martiri, Cosma şi fratele său Damian, medici celebri, care tratau şi vindecau gratuit, fiind numiţi „doctori fără arginţi”, prenumele lor s-a răspândit în toată Europa. La români Cosma este atestat din sec. al XV-lea cu formele: Cozma (foarte frecvent în sec. XV-XVI), Cozmiţă, Cozmin (de unde şi numirea localităţii), Cozmiş, Cozmescul, Cozmoaia. În Arhivele Olteniei este atestat şi numele Cuzmulescu. În dicţionarul numelor româneşti sunt înregistrate numele Cosmulescu şi Cosmulete. Numele Cozmulici format de la Cozma, în forma articulată Cozmul, cu suf. -ici, este un echivalent al numelui Cozmulescu, fiindcă suf. -ici, de origine slavă, ca şi suf. -escu, imprimă derivatelor sens patronimic, adică indică descendența, pe fiul lui…, în cazul de faţă pe fiul lui Cozma, în forma articulată Cozmul, ca şi Tomul (< Toma) în numele derivate: Tomulescu, Tomuleţ, Tomulică; Savul (< Sava) în derivatele: Săvulescu, Săvuleţ. Sub influenţa ucraineană au apărut formele Cuzima, Cuzmin şi de la acestea formele hipocoristice Cuza, Cuzea, atestate în rusă şi în bulgară, dar şi în Ardeal – Cuzma, Cuzmescu şi Cuzmulescu.
Azi, în republică, circulă numele: Cozma, purtat de 1931 de persoane, Cosma – de 20 de persoane. Cu numele Cosmescu sunt înscrise două persoane, Cozmescu – 10 persoane şi Cozmesco (ucrainizat) – două persoane, Cozmuţă – una, Cozmuţa – 23 şi Cozmulici – 239 de persoane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
