În ajunul alegerilor locale, care vor avea loc la 14 iunie curent, noi am decis să mergem să vedem care este atmosfera în oraș, dar și ce spun localnicii despre Renato Usatîi, unul dintre candidații la funcția de primar al Bălțiului. Ajuns acolo, am mai aflat că este o adevărată provocare să fii vorbitor de română într-un oraș unde practic peste tot se vorbește rusește.
Intrarea în capitala de nord a țării
„Ne ponimaiu, govorite na celoveceskom… na ruskom (n. red.: nu înțeleg, vorbiți omenește… în limba rusă)”, așa mi-a răspuns primul bălțean, pe care l-am întâlnit la intrarea în Piața Centrală din oraș. Îl întrebasem cu ce probleme se confruntă locuitorii orașului Bălți și ce ar dori să se schimbe în anii viitori, odată cu venirea unui nou primar. Avea vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani și a dat de înțeles, foarte clar, că nu cunoaște nicio boabă limba română, chiar dacă s-a născut și a crescut în această localitate.
După ce „am trecut” și eu la rusă, l-am întrebat de ce nu a învățat româna în toți acești ani. Bărbatul a recunoscut sincer că în Bălți este suficient să vorbești bine rusa, iar asta îți permite să-ți găsești un serviciu și să-ți asiguri existența. „Toți cunoscuții mei vorbesc limba rusă și niciodată n-am simțit nevoia să învăț a vorbi moldovenește”, a declarat bălțeanul, care a zis că-l cheamă Valeriu.
Vorbitorii de rusă învață în școli românești
Nu toți bălțenii, însă, gândesc la fel ca Valeriu. Prin urmare, unii părinți care vorbesc limba rusă în familie insistă ca odraslele lor să meargă în școli și licee românești, ca să cunoască și limba de stat. Acest lucru l-a confirmat și Angela Cârstea-Scorpan, director-adjunct pentru educație la Liceul Teoretic „B. P. Hasdeu” din municipiul Bălți, unde se predă în limba română.
Angela Cârstea-Scorpan, director-adjunct pentru educație la Liceul Teoretic „B. P. Hasdeu”
„În liceu la noi învață 750 de elevi. Avem copii din clasa a V-a până în clasa a XII-a. Printre ei sunt și elevi care vorbesc în limba rusă acasă, iar la liceu învață și vorbesc doar în română. Părinții înțeleg că ei trebuie să cunoască bine și limba de stat ca să-și poată găsi un serviciu bine plătit la ei în țară”, susține directorul adjunct.
Potrivit ei, în Bălți, sunt 12 școli și licee cu predare în limba rusă, opt cu predare în limba română și trei-patru mixte. „În școlile românești învață mai mulți elevi decât în cele rusești. Dacă e să numărăm copiii în general, atunci procentajul ar fi jumătate la jumătate”, spune Angela Cârstea-Scorpan și se arată indignată că autoritățile locale nu se grăbesc să lichideze instituțiile rusești care au puțini elevi, în timp ce cu cele românești nu sunt la fel de toleranți.
Chiar dacă mulți bălțeni cunosc și pot vorbi limba română, atunci când cineva le răspunde rusește, ei automat trec la rusă. Cel puțin așa afirmă Svetlana Timciuc, profesoară de limbă și literatură română la Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu”. Bălțeanca recunoaște că este greu să-ți păstrezi verticalitatea și să vorbești doar în limba română atunci când ești înconjurat de vorbitori de rusă. Ei însă îi reușește acest lucru, chiar dacă uneori ajunge să se certe cu cei care nu respectă limba statului în care trăiesc. „Mă bucur că elevii, din familiile unde se vorbește rusa, depun efort să vorbească în română. Majoritatea absolvenților din liceul nostru merg la studii în România, iar acest lucru spune multe”, recunoaște mulțumită profesoara.
Liceele din Bălți, cu predare în limba română, sunt asemeni unor insulițe care trăiesc independent, aceasta pentru că odată ce am ieșit din ograda „Hasdeului”, practic toți oamenii pe care i-am întâlnit vorbeau rusește.
„Vai de capul politicienilor noștri”
Piața Centrală din orașul Bălți
La poarta Pieței Centrale a „capitalei de nord”, am întâlnit o pensionară pe nume Ala, care s-a bucurat că poate vorbi cu cineva românește. De mulți ani ea vorbește doar rusa, chiar dacă a crescut într-o familie unde s-a vorbit româna. Femeia avea în traistă câteva legături de ceapă verde și niște ridichi și pornise spre casă. „Pensia nu-mi ajunge să-mi acopăr toate cheltuielile, de aceea fac datorii la serviciile comunale pe tot parcursul anului și încetul cu încetul le dau înapoi. Eu primesc 1780 de lei pe lună, dar iarna am de achitat, doar pentru serviciile comunale, în jur de 2000 de lei. Ce poți să faci cu acești bani?”, se întreabă dezamăgită bălțeanca, care mai bine de 40 de ani a lucrat la Spitalul Clinic Municipal din Bălți.
Ala, pensionară din orașul Bălți
„Acum sunt bucuroasă să am din ce-mi cumpăra de mâncare, la haine noi sau alte lucruri nici nu îndrăznesc să visez. La așa zile ne-au adus politicienii – vai de capul nostru, da’ și de capul lor tot. Nu mai am încredere în nimeni, fiecare promite multe, dar după ce-i ales nu face nimic”, susține scârbită pensionara. Am înveselit-o, însă, când am întrebat-o ce părere are despre Renato Usatîi, unul dintre candidați la Primăria Bălți. „Nu știu ce vede lumea la dânsul, dar eu nu prea cred că el va face ceva, nu are el așa capacități. Am impresia că dânsul candidează doar ca să-și facă reclamă”, subliniază râzând femeia.
„Lasă că și voi, cei de la Chișinău, sunteți buni”
Deja în parcul central din Bălți am întâlnit o altă femeie, care a refuzat categoric să vorbească în română. „Lasă că și voi, cei de la Chișinău, sunteți buni. Cu câteva luni în urmă am fost acolo, eram la Gara de Nord și am întrebat pe oameni, în limba rusă, cum ajung în centru, iar toți se întorceau cu spatele la mine și nu spuneau niciun cuvânt. Chișinăuienii nu ne iubesc pe noi, cei care vorbim rusa. Ei se numesc români, dar noi suntem moldoveni și așa vom rămâne mereu”, a spus agitată bălțeanca.
Monumentul „ostașilor eliberatori” din centrul capitalei de nord
Femeia a mai zis că acum în țară avem numai hoți și bandiți, iar la Bălți lucrurile de asemenea stau foarte prost. „Fostul primar n-a făcut nimic pentru orașul acesta, actualul tot și-a pus numai lui în buzunar. Văd că acum și Usatîi candidează, dar nu cred că lumea o să-l aleagă”, a conchis locuitoarea din capitala de nord a țării, care s-a plâns că drumurile din oraș n-au mai fost reparate de ani buni.
Orașul fără piste pentru bicicliști
De faptul că drumurile din Bălți sunt proaste ne-am convins și noi. Dacă pe străzile centrale gropile nu sunt atât de evidente, atunci pe străzile din cartiere și cele de la marginea orașului găurile arată de parcă au fost făcute la conveier. Unii bălțeni spun, în glumă, că sunt gata să voteze candidatul care va pune mâna la inimă și va promite în fața cetățenilor că în timpul mandatului va repara toate drumurile.
Parcul Central din Bălți
La prima vedere se pare că în oraș nu sunt nici bicicliști și nici oameni în scaun cu rotile. Totuși, după ce am mers în parc, ne-am convins că aceste categorii de persoane sunt, dar fiindcă în localitate nu le sunt create condiții să se deplaseze în siguranță, ei se limitează la plimbări prin parc. „Nu prea avem piste pentru bicicliști și trebuie să ne luăm inima în dinți ca să mergem printre mașini. Traficul la noi e infernal, de aceea suntem expuși mai multor riscuri”, a recunoscut în tânăr care făcea raiduri cu bicicleta prin parc. La rândul lor, oamenii în scaun rulant spun că majoritatea clădirilor nu au rampe de acces, iar chiar dacă le au – acestea sunt incomode.
Alte probleme pe care le-am remarcat discutând cu locuitorii orașului Bălți sunt lipsa locurilor de parcare, iluminatul stradal – inexistent pe alocuri, amenajarea parcurilor, insuficiența tomberoanelor etc. Prin urmare, oamenii sunt conștienți că trebuie să aleagă un viitor primar care, pe lângă bariera lingvistică prezentă în localitate, ar fi capabil să rezolve și celelalte probleme existente.
În rând după CVAS
În ultimii ani, bălțenii și-au dat voturile preponderent pentru comuniști, iar la alegerile parlamentare din 2014, preferințele electorale ale localnicilor s-au îndreptat către socialiști.
La alegerile locale din 14 iunie 2015, în orașul Bălți vor concura următorii candidați:
– Octavian Mahu (PCRM)
– Serghei Chiseliov (PDM)
– Nicolae Chirilciuc (PPRM)
– Boris Marcoci (PLDM)
– Vladimir Dorozko (PSM)
– Lilia Guțu (PSRM)
– Vadim Vacarciuc (PPEM – Iurie Leancă)
– Renato Usatîi (Partidul Nostru)
– Vasile Dobrogeanu (PL)
– Mihail Smolenco (Partidul „Casa Noastră – Moldova”)
– Ruslan Belousov (Partidul Renaștere)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
