Educație europeană sau deznaționalizare: „Suntem străini la noi acasă”

Victoria Puiu10 martie 2014

0 5

Limba română nu e la ea acasă. Cel puțin nu atunci când vorbim de satul Valea Perjei, raionul Taraclia. La începutul anului școlar 2012, din cauza procesului de optimizare, fostul gimnaziu românesc din sat a fost închis, iar elevii vorbitori de limba română au fost transferați în liceul unde bulgarii învață în limba rusă. Totuși, deși elevii fostului gimnaziu învață în limba română, lucru confirmat unanim atât de autorități, cât și de profesori și elevi, localnicii susțin că procesul de rusificare se accelerează de la zi la zi.

Mai mult, din toamna anului 2013, aceeași soartă a avut-o și grădinița pentru copii „Garofița”, unde micuții erau educați în limba română. Ca și în cazul școlii, copiii din această grădiniță au fost transferați în alta, unde, de asemenea, copiii bulgari sunt educați în limba rusă.

Copiii vorbitori de limba română se pregătesc de Sărbătoarea Mărțișorului

„Noi trăim în R. Moldova, nu în Rusia…”

Tânărul Vadim, de 17 ani, ne spune că are doi frați mai mici care învață în liceul rus și, deși își fac studiile în română, afirmă că acest liceu e mai departe de casa lor, dar le este și mai greu. „Fratele meu Pavel care este elev în clasa a V-a, îmi zice că vorbesc românește, dar doar în sala de studii, nu și pe hol. E ciudat, pentru că noi trăim în R. Moldova, nu în Rusia sau Ucraina. Le pare rău și părinților noștri, care au învățat în școala asta. Limba română trebuie acceptată”, susține Vadim Bodarev.

De cealaltă parte, Pavel Cioban, secretarul Primăriei din Valea Perjei, afirmă că a luptat mult și ani la rând ca să fie păstrate gimnaziul și grădinița. „Dar pentru că sunt puțini copii, s-a dorit optimizarea instituțiilor. Iar acum grădinița „Garofița” și gimnaziul sunt închise”, mărturisește Pavel Cioban. De altfel, pentru localnicii vorbitori de română optimizarea nu a venit cu bun augur, pentru că zona este rusificată suficient de găgăuzi și bulgari, iar în raza de 60 km nu mai sunt comunități unde locuiesc vorbitori de limba română.

În vârf de deal, stă, încă cochetă, deși pe alocuri se năruie, fosta clădire a gimnaziului românesc care-și întâmpină vizitatorii, ca în teatrul absurdului, cu citatul: „Învățați să concepeți adevărul vieții”. Singurul care mai poate citi aceste cuvinte este paznicul școlii, care, în timp ce curăță bustul lui Ștefan cel Mare de păianjeni sau portretul lui Mihai Eminescu de mucegai, ne mărturisește adevărul lui: „Ca să păzesc școala, îmi dau bani cât să nu mor de foame”.

Supărat, ne spune că trebuie să care găleți cu apa ce a curs din acoperiș, deși a fost reparat anul trecut. „S-au dat 150 de mii de lei din bugetul de stat pentru reparația acoperișului și dacă atunci abia curgea apa, acum curge ca din robinet, dacă plouă mai tare”, precizează paznicul. De altfel, și secretarul primăriei opinează că acoperișul nu curgea atât de tare, însă după reparații e mult mai rău.

Unii localnici sunt de părere că „satul a murit”, pentru că nu există grădiniță și școală românească, iar vorbitorii limbii române vor fi rusificați ca și bulgarii și găgăuzii din regiune. „Suntem străini la noi acasă”, spune Iosif Herța, un moldovean din Valea Perjei.

„Nu facem distincție dintre ai noștri și ai voștri”

Dacă în școala românească bustul lui Ștefan cel Mare și portretul lui Mihai Eminescu sunt date uitării și ploilor, atunci în Liceul Teoretic „Hristo Botev” te întorci în timpurile sovietice. Panourile în rusă și inscripția „Подвигу народа жить в веках” (n. red.: „Eroismul poporului va dăinui veșnic”), acompaniate de imaginea secerii și ciocanului, contrastează puternic cu Sărbătoarea Mărțișorului, care, în mai puțin de oră, ar fi urmat să înceapă. „Vedeți, e o sărbătoare românească, care o celebrăm împreună, fără să facem distincție dintre ai noștri și ai voștri”, ne convinge directoarea Liceului „Hristo Botev”, Ecaterina Petrova.

În liceul rus, își fac studiile 470 de elevi, dintre care 47 sunt vorbitori de limbă română. „Sunt cinci clase care își fac studiile doar în română, dar, per ansamblu, toți copiii, fie bulgari, fie ruși vorbesc limba română, pentru că o studiază din clasa întâi până în a 12-a. Nu facem nicio discriminare între elevi după limba pe care o vorbesc”, spune Ecaterina Petrova. Mai mult, ea susține că se mândrește cu elevii moldoveni, pentru că aceștia ocupă locuri de frunte la olimpiadele naționale. „De e cald sau frig, sunt aceleași condiții pentru toți”, afirmă directoarea.

Clasele românești, „insulițe” în liceul rus

În timp ce în satul Valea Perjei sunt 1250 de moldoveni și de trei ori mai mulți bulgari, am întrebat-o pe directoare de ce elevii bulgari nu își fac studiile în limba lor, dar în rusă. „Nu văd nicio problemă în faptul că elevii învață mai multe limbi. Limba bulgară poate fi vorbită doar în Bulgaria, dar rusa – în mai multe locuri”, susține ea. „Și noi i-am întrebat de ce nu învață în bulgară, dar ei afirmă că în rusă pot vorbi și la Ceadâr-Lunga, și la Taraclia, și în Rusia sau Ucraina”, confirmă Pavel Cioban.

Fosta directoare a gimnaziului românesc, Anghelina Vladinova, acum profesoară de geografie, educație civică, istorie în clasele românești, dar și de română în clasele cu predare în rusă din Liceul „Hristo Botev”, susține că vorbesc în limba română fără nicio problemă și la ore, și pe holuri, ba chiar și la ședințe. „Suntem un tot întreg. La adunări, vorbim în limba română, iar dacă ne înțeleg sau nu e problema lor. Nu suntem într-o aripă separată a clădirii, pentru că nu-i posibil. Copiii s-au obișnuit, iar situația s-a normalizat”, afirmă profesoara.

Totuși, Anghelina Vladinova recunoaște că și-ar dori școala înapoi. „E ca a doua casă părintească. Spre exemplu, la obiectul de educație civică, elevii clasei a V-a au avut o întrebare: ce-ar face ei dacă ar fi primarul satului? Toți au scris că ar face orice doar să se întoarcă la vechea școală. Dorință este, dar se pare că nu e posibil”, se destăinuie profesoara.

O altă problemă care se va ivi anul viitor este că nu va fi formată clasa a X-a pentru vorbitorii de română, pentru că vor fi prea puțini, adică zece. „Nu va fi clasă liceală pentru moldoveni, iar copiii vor fi integrați în clasele rusești. Varianta cea mai bună este să se ducă la colegii în alte orașe”, afirmă profesoara.

De cealaltă parte, directoarea liceului susține că la această temă a vorbit atât cu părinții, cât și cu profesorii. „Din nouă copii, patru nu vor continua studiile și ar fi mai ușor pentru ei să facă colegiul. Iar pentru cinci elevi nu poți să deschizi o clasă”, susține Ecaterina Petrova.

„Naționalitatea ne costă!”

Totuși, sătenii vorbitori de română au o singură rugăminte, și anume, să nu le îngenuncheze limba. „Ne-au închis școala și grădinița cu ajutorul celor de la Chișinău. Conștiință și demnitate națională nu-i nici în guvern, nici în parlament, iar pe noi, să știți, naționalitatea ne costă mult. Nu cred că cei din Consiliul Europei le spun guvernanților noștri să nimicească limba română”, spune consilierul local Anatolie Popușoi. Conform spuselor sale, optimizarea nu a redus costurile. Ba, dimpotrivă, costurile pentru întreținerea unei grădinițe per semestru au fost cu 65 de mii lei mai mult decât pentru cele trei, luate împreună.

„Sunt părinți vorbitori de română care sunt nevoiți să dea copiii lor să învețe în limba rusă în liceul rus din sat. Dacă s-ar redeschide gimnaziul și grădinița, se va crea alternativa pentru copiii bulgari din sat, ai căror părinți doresc ca copiii lor să studieze în limba română, să fie integrați în societatea RM”, a opinat Iosif Herța.

Alți localnici susțin, însă, că moldovenii din s. Valea Perjei sunt deja minoritate națională, au prea puține drepturi și sunt slabi reprezentați în birourile de conducere și administrative.