Erasmus – Vestul de după Vest

Mulți studenți din Republica Moldova își continuă studiile peste Prut, căutând o universitate europeană. Printre avantajele de a fi student în Uniunea Europeană se numără și posibilitatea de a participa în cadrul mobilității Erasmus, un program UE care reprezintă un schimb interuniversitar de studenți. Înființat în 1987, până în 2013 a găzduit un total de peste 3 mln. de participanți din cele 33 de țări implicate în proiect. Astfel, studenții unei anumite universități pot învăța, pentru unul sau două semestre, la o universitate din altă țară. Bursa Erasmus acoperă cursurile la universitatea parteneră și transportul la destinație, iar, pe lângă asta, fiecare student primește 400-500 de euro pe lună, suma variind în funcție de țara-gazdă.

Posibilitatea de a beneficia de o bursă Erasmus este oportunitatea de a vedea ce e dincolo de orizontul văzut de-acasă, dincolo de „Vestul” pe care îl reprezintă România.

Non-UE permis/interzis

Chiar dacă nu au cetățenie română, studenții basarabeni pot aplica la acest program de mobilitate, doar că, după ce trec prin procesul de selecție de la facultate, vor avea mai multă bătaie de cap decât colegii lor. Candidații sunt admiși în funcție de media academică și scrisoarea de motivare, dar există și cerințe specifice, cum ar fi portofoliul pentru cei de la arte.

Pentru Ana-Maria Moțoc, absolventă a Facultății de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, experiența Erasmus din Nottingham, Marea Britanie, a fost foarte importantă pentru a înțelege mai bine structura Uniunii Europene, obiectul studiilor ei. Deși a avut cheltuieli mari pentru viză și a fost complicat să o obțină, Ana-Maria nu regretă că a petrecut un an în Marea Britanie.

Lucrurile au fost mai simple pentru Beatrice Moraru, studentă în cadrul departamentului Foto-Video al Universității de Artă și Design din Cluj. Chiar dacă nu are cetățenie română, ea a trebuit să plătească numai 50 de euro pentru asigurarea medicală, restul cheltuielilor fiind acoperite de bursă. Beatrice și-a petrecut primul semestru din anul academic 2014-2015 în Cuenca, Spania.

Experiență europeană contra costuri europene

Din păcate, costurile pentru traiul într-un oraș european sunt mai mari decât cuantumul bursei Erasmus. În Cuenca, Spania, Beatrice cheltuia până la 150 de euro pentru chirie și întreținere într-un apartament cu patru camere, pe care-l împărțea cu încă trei bursiere Erasmus. Fiind un oraș mic, cu o populație de aproape 60 de mii de locuitori, costurile sunt incomparabil mai mici decât cele dintr-o capitală europeană.

Diana Hămuraru, studentă la Facultatea de Sociologie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, își cheltuia toată bursa pentru chirie în Copenhaga, unde a învățat în semestrul precedent. „M-am convins că Danemarca este una din cele mai scumpe țări din Europa, bursa mi-a ajuns doar pentru a-mi plăti căminul, fără ajutorul financiar al părinților nu m-aș fi descurcat”, spune aceasta.

În Marea Britanie chiria e scumpă în orice oraș universitar. Ana-Maria Moțoc își cheltuia aproape toată bursa pentru închirierea unei camere mici în centrul Nottinghamului.

Totuși, studenții afirmă că în afara chiriei, te poți întreține cu 150-200 de euro pe lună. Există hipermarketuri cu produse ieftine și beneficiezi de reducere la transportul local. Ieșirile în oraș sau călătoriile sunt un lux pe care și-l permit dacă le mai rămân bani.

Est vs. Vest

Deși experiența prețurilor europene este partea neplăcută a programului Erasmus, ea este trecută cu vederea când sunt analizate avantajele. De la dotarea bibliotecilor și laboratoarelor de studii la atitudinea profesorilor, toate par a fi mai bune în Vest. „Studiul individual e încurajat, iar asistența din cadrul bibliotecilor și numărul impreisionant de lucrări la care au acces studenții sunt cea mai importantă resursă”, spune Ana-Maria Moțoc. Atât Diana Hămuraru, cât și Beatrice Moraru au fost uimite de atitudinea foarte deschisă a profesorilor, atenția pe care o primește fiecare student și metodele de educație non-formală.

„Școala superioară românească are nevoie de reforme din rădăcină. Doar aparent este integrat sistemul Bologna, în realitate totul e pe vechi”, spune Constanța Dohotaru studentă la Arhitectură la Politehnica din Timișoara, care a beneficiat de o mobilitate Erasmus la Universitatea din Palermo, Italia. Un scop al programului Erasmus este și cel de a te întoarce cu idei noi și de a le implementa. Anual, aproximativ 2% din profesorii universităților europene beneficiază de mobilități Erasmus. Astfel, sarcina de a schimba ceva nu le revine doar studenților.

Learn and Travel

Mulți dintre studenții Erasmus călătoresc pe cont propriu prin țara în care se află, iar dacă bugetul nu le permite, sunt și alte opțiuni. În majoritatea orașelor există organizații internaționale care organizează excursii sau petreceri studenților Erasmus. Faci cunoștință cu oameni noi, din diferite colțuri ale lumii și înveți câte ceva despre fiecare. Experiențele diferă de la a vedea cum e să fii etichetat drept imigrant, până la a descoperi lucruri noi despre tine și lucrurile din jurul tău. „Am văzut păduri arzând la un kilometru distanță de mine, un vulcan izbucnind, vântul african Scirocco de trei zile și trei nopți, marea nebună”, își amintește Constanța Dohotaru.

Limite și posibilități

Semestrul petrecut în afara României este valorizat diferit de fiecare student. Dacă pentru Constanța a fost ca o vacanță, fiind încântată de călătorii și de tot ce vedea, Ana-Maria Moțoc și-a petrecut mai mult de jumătate din timp în bibliotecă, călătoriile o scoteau pentru scurt timp de printre filozofie și politologie. Diana Hămuraru a fost atât de încântată de profesori, încât vrea să devină și ea pedagog și să aplice metodele învățate. Beatrice Moraru apreciază profesionalismul și studiourile din Cuenca, dar în Cluj se simte mai liberă în a-și exprima ideile.

Privind de la distanță, dintr-un sistem de învățământ cu multe cusururi, avem tendința de a idealiza Vestul și majoritatea credem că am pleca cu prima ocazie. Totuși, abia după ce am trăit un timp într-o țară europeană, ne dăm seama că fiecare oraș are specificul său, inclusiv neajunsuri. Cum îi faci față? Te adaptezi sau te întorci acasă? Experiența Erasmus te ajută să înțelegi și să-ți descoperi limitele sau posibilitățile.

Natalia Graur, Sandu Macrinici