Eroii fabricați de propaganda lui Putin. Dezvăluirile unui jurnalist de investigație rus despre ce se află în spatele unor știri de genul „un soldat s-a aruncat pe o grenadă ca să-și salveze camarazii”

„Fost reporter de investigație la Novaia Gazeta și alte publicații, Serghei Kanev este cunoscut la nivel internațional pentru articolele sale despre corupția din poliția rusă, dar și despre viața luxoasă dusă de fiica lui Putin. În prezent, jurnalistul se află într-o țară baltică și a acordat un interviu HotNews.ro despre cea mai recentă investigație a sa, în care desființează multe dintre cazurile de „eroi” de pe frontul ucrainean, inventate de propagandă.

Distincții precum „Eroul Rusiei” sunt inventate de propagandă pentru a acoperi eșecurile de pe front, dar și pentru a convinge tinerii să meargă la război.

Cunoscutul jurnalist rus Serghei Kanev a publicat recent o investigație care desființează mai multe cazuri răspândite de presa de propagandă și care au fost prezentate drept acte de eroism. În realitate, tinerii respectivi nu au murit deoarece s-ar fi sacrificat pentru salvarea camarazilor sau a populației civile, ci din cauza gafelor făcute de propriii comandanți.

În publicația „The Insider”, Kanev a povestit despre cel puțin cinci astfel de episoade. Jurnalistul a acordat un interviu HotNews.ro în care explică ce se ascunde în spatele acestor cazuri.

De unde a apărut nevoia de a documenta cazurile de „eroi” de pe frontul ucrainean

În primul rând, cum v-a venit ideea să documentați cazurile de „eroism” ale unor militari ruși?

Serghei Kanev: S-a întâmplat demult, când eram tânăr și lucram la o cazangerie. Acolo am cunoscut un veteran pe nume Metodiu. El era deja pensionar. Mi-a povestit despre război (n.r. – cel de-al Doilea Război Mondial) și că a participat la lucruri, atât de urâte, cum ar fi că au omorât prin asfixiere un comisar, că au jefuit ca să aibă ce mânca, despre cum fugeau de nemți sau cum la Berlin a trăit împreună cu o nemțoaică și totodată cu fiica acesteia. Veteranul a vorbit și despre cum au fost înmânate medalii.

Cel de-al doilea moment a fost cartea lui Nicolai Nikulin, în care el descrie cum a ajuns odată de pe front în locul unde erau lăsați la vatră oamenii. Am aflat de acolo despre un bărbat care avea un ordin (n.r.- militar), deși nu fusese niciodată pe front. La întrebarea de unde-l are, a spus că a găsit o cutie de țigări și a dăruit-o comandantului plutonului.

A urmat primul război din Cecenia. Atunci am lucrat la programul „Vremeciko”, făceam reportaje în ture de noapte. Trebuia să merg des la filmări despre cazurile așa-zisului „sindrom cecen”. Foști militari aruncau grenade, aruncau copiii de pe balcon. Adică erau afectați mental.

În acel program am vorbit mult cu militarii care au participat la războiul din Cecenia. Și ei mi-au povestit multe despre cine și cum primește distincții.

La începutul agresiunii împotriva Ucrainei am observat că atunci când situația lui Putin pe front se înrăutățea, apăreau deodată „eroii”. Treptat, am început să adun aceste mărturii, să le verific și am aflat că tot ce se scrie în comunicările oficiale, de genul „a acoperit o grenadă (n.r.- militarul)”, „a acoperit cu propriul corp un camarad ca să-l salveze” – nicidecum nu se confirmă.

Să trecem la cazuri concrete. De exemplu, cel al lui Maxim Serafimov. În orașul Ufa o școală îi poartă numele, după ce a fost decorat post-mortem cu titlu „Eroul Rusiei”, pentru că „a acoperit cu corpul o grenadă” în timpul menținerii unei poziții de apărare într-o școală din Harkov, Ucraina.

În realitate, nu ați găsit confirmări ale acestui caz și, de asemenea, ați aflat că bărbatul a fost dat dispărut și timp de patru luni părinții nici nu au știut despre moartea lui. Cum ați reușit să aflați adevărul despre acest caz? Nu se tem cei care vă povestesc asemenea situații?

Lupta la care a participat acest pluton de diversioniști a fost numită chiar de ei înșiși drept „o rușine”. Ei au solicitat ca toți comandanții care au luat decizii în acest sens să fie judecați și degradați. Pentru că militarii din acest grup au fost trimiși să moară acolo.

Pe rețelele de socializare au fost create grupuri de către oameni din această divizia din Pskov (n.r. – oraș din Rusia, aproape de Estonia). Eu am găsit contactele câtorva dintre ei și mi-au povestit sub protecția anonimatului despre ceea ce s-a întâmplat. Am aflat că au murit acolo, nu 30 de militari ucraineni, așa cum au scris despre acest caz în presa rusă, ci doar unul, iar șase au fost răniți.

„Propaganda (n.r. – rusă) și-a ieșit din minți”

Serghei Kanev. FOTO: east2west news / WillWest News / Profimedia

Cazul lui Alexei Volkov, despre care presa rusă de propagandă scria că a citit „rap patriotic”, după ce a fost rănit de o grenadă lansată de ucraineni, în timp ce ajuta la salvarea camarazilor răniți: ați găsit 876 de link-uri despre acest caz în presa rusă. Aici cum ați aflat adevărul?

El avea o condamnare cu suspendare, ulterior s-a dus pe front. De la bun început mi s-a părut suspect faptul că a fost promovat foarte insistent „rap-ul său patriotic”. Am început să verific. Bine că am cunoscuți în diferite structuri.

Ulterior, chiar și Ministerul Apărării al Rusiei a recunoscut că aceste video-uri au fost trucate. Bărbatul nu avea nicio urmă de la răni care ar fi putut fi provocate de explozia unei grenade.

Cazul lui Alexandr Screabkin din Donețk: bărbatul a murit încă în 2011 de cancer, cum scrieți dumneavoastră. Aici înțelegem că nu poate fi vorba despre o greșeală a cuiva care a transmis eronat un caz de pe front. Putem vorbi că asemenea cazuri sunt inventate în mod intenționat de presă sau la nivelul structurilor de stat?

Despre acest militar s-a spus că s-a aruncat sub un tanc, ca să-l oprească. Când am început să verific, am înțeles că despre acest caz deja s-a scris. Am găsit și alte câteva astfel de cazuri, de exemplu, un lucrător care a murit într-o mină. Este un episod foarte clar care arată că propaganda și-a ieșit din minți.

„Acolo unde sunt pierderi mari, apar și cei care „acoperă grenade”

Totuși de ce există tot acest proces de inventare, de prefabricare a poveștilor cu soldații eroi?

În primul rând, acolo unde sunt pierderi mari apar și „salvatori care acoperă grenade”. Acest lucru a fost observat deja și nu doar de mine. Primul motiv este faptul că generalii trebuie să-și acopere mediocritatea.

De exemplu, în cazul lui Serafimov, au fost trimiși oamenii să moară, iar ajutorul nu a venit. În mod normal, asemenea comandanți trebuie să fie demiși și să fie judecați.

Dar cum să se întâmple asta, dacă apar așa „eroi”? Astfel, ei își salvează situația cu soldați morți.

Al doilea motiv – același caz lui Serafimov. Timp de patru luni, corpul său nu a putut să fie ridicat de către Rusia (n.r. – din Harkov, Ucraina). Atunci a trebuit cumva să se acționeze față de părinții acestuia, care își căutau fiul, și se adresau tuturor instituțiilor posibile. Părinții spuneau că moartea acestuia este ascunsă intenționat.

Și al treilea motiv, sigur, este propaganda. Acești „eroi” inventați sunt utilizați pentru a convinge tinerii că dacă vor muri, vor fi înmormântați ca eroi. Astfel propaganda acționează în toată lume.

Desigur, mai este vorba și despre alocații. Am aflat despre un caz, dar am decis să nu-l public, pentru că mi s-a făcut milă de o femeie. Ea pur și simplu s-a înțeles cu un comandant militar pentru ca acesta să depună acte pentru a confirma un act eroic. Această femeie, în calitate de văduvă, a obținut alocații suplimentare. Eu am întrebat-o dacă a împărțit (n.r. – banii) cu comandantul militar. Ea a evitat să continue această discuție…

„Când condițiile din Rusia se vor schimba, aceste distincții vor fi luate, iar plăcile de pe școli vor fi date jos”

Din toate aceste cazuri, în care militarii ruși au fost decorați, există și cazuri reale și dacă, în general, în acest război al Rusiei pot fi eroi?

Cum să poate fi numiți eroi? Ei au venit pe un pământ străin. Oare ei apără Rusia? Nu, ei sunt ocupanți.

Eu tot mă gândesc ce va fi mai departe, când ei vor fi lipsiți de aceste distincții, în condițiile în care Rusia va fi altfel. Atunci toate distincțiile vor fi luate, iar plăcile de pe școli vor fi date jos.

Eu merg și mai departe. Cum va arăta asta în ochii unei mame sau unei văduve? A fost un erou, iar acum este ocupant. Va fi groaznic, însă Rusia trebuie să treacă prin asta, așa cum a trecut și Germania după anul 1945.

În ce condiții credeți că se va întâmpla? Mai multe surse confirmă că, din păcate, acest război nu se va termina curând. Ceva trebuie să se întâmple în interiorul Rusiei?

Eu cred că da. Mulți speră că Occidentul, cumva, va ajuta. Nu. Totul se va decide în interiorul Rusiei. Sau Putin este înlăturat, inclusiv fizic, sau el va muri din cauza presiunii care este acum asupra lui. Totul depinde de militarii, dar și de civilii ucraineni. Vor fi victorii asupra ocupanților, înseamnă că situația va fi cu totul alta.

Pe de altă parte, chiar dacă Putin nu va mai fi, această mentalitate imperială a rușilor nu va dispărea. Din nou, ei vor vorbi că au fost trădați. Va trebuie să treacă zeci de ani și să apară o nouă generație care va înțelege că Rusia a început un război de ocupare împotriva Ucrainei.

Vor trebui să fie făcute mai multe filme documentare, să fie aduse mai multe exemple, pentru ca societatea să fie de acord cu faptul că în acest caz Rusia a fost un stat ocupant.

Cât de mulți oameni au înțeles din investigația dumneavoastră despre starea de lucruri în Rusia și despre acest război? Și dacă nu vă simțiți acum în pericol?

Chiar dacă numai o persoană a început să gândească despre asta, citind materialul meu, deja este bine. Dar, în general, eu practic am încetat să comunic cu rudele mele, cu prietenii. Eu le spun că suntem ocupanți, ei răspund că sunt influențat de faptul că locuiesc în Europa și că sunt „nazist”. Eu am încetat să comunic cu ei.

Referitor la pericol – m-am obișnuit deja cu asta. Și aceasta este una dintre investigațiile mele „mai blânde”.

Eu mai mult sunt specializat pe subiectul spionajului. Am scos la iveală zeci de spioni care au acționat în Europa. Eu am plecat din Rusia încă în 2018. Au vrut să-mi deschidă un dosar penal pentru pregătirea asasinării lui Putin.

Credeți că vor exista circumstanțele în care veți putea și veți dori să vă întoarceți în Rusia?

Acolo au rămas rudele mele, părinții, fiul. Sigur că vreau să-i îmbrățișez, să-i văd. Acolo sunt și pisicile mele preferate. Eu deja am depășit perioada în care visam că mă întorc acasă, o îmbrățișez pe mamă, mă duc cu prietenii la pescuit.

Mă îndepărtez tot mai mult de Rusia, însă toate investigațiile mele vizează Rusia. M-am obișnuit să trăiesc în locurile îndepărtate care au devenit pentru mine cea de-a doua patrie.

Cine este Serghei Kanev

Serghei Kanev s-a născut pe 30 decembrie 1962, la Moscova. Este un jurnalist rus cunoscut pe plan internațional pentru reportajele sale despre criminalitate și corupția din poliție.

În 2011, Financial Times l-a numit pe Kanev unul dintre cei „25 de ruși de urmărit”, afirmând: „Reporter de investigații pentru Novaia Gazeta, Kanev și-a clădit reputația prin reportaje despre corupția din poliție. El a devenit un erou improbabil pentru mulți ofițeri de poliție („cei fără vile”) care doresc să vadă cum se face curățenie în aplicarea legii în Rusia.”.

În 2012, a acceptat postul de redactor-șef la un ziar din suburbia Moscovei numit Read All (“Читают Все”), în orașul Cehov. În 2013, ziarul a publicat o dezvăluire care detalia acuzațiile de corupție într-o companie guvernamentală de furnizare de servicii medicale numită Medproektremstroy.

În martie 2013, Kanev a publicat un articol în care vorbea despre tratamentul favorabil acordat de autoritățile ruse polițiștilor ceceni care, în 2011, au răpit și torturat un bărbat în cadrul unei tentative de șantaj. Anchetatorul care conducea acest caz a fost concediat, iar cazul a fost închis iar cecenul a fost eliberat.

În 2016, a scris un articol despre fiica cea mare a președintelui Putin, Maria Vorontsova, și despre viața privată a acesteia. Potrivit articolului, ea folosește nume diferite, a trăit în țări diferite și duce o viață de lux, în timp ce mulți ruși trăiesc la limita sărăciei. Articolul a contrazis versiunea oficială care spune că familia trăiește ca niște ruși normali, folosește transportul în comun etc.

În 2018, Kanev a părăsit Rusia și în prezent locuiește în țările baltice.