Scriind aceste rânduri, nu fac trimitere la declarațiile avocaților fostului premier, care ar putea fi atinse de subiectivism, ci la unele cercetări bine documentate ale Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ). O atare situație, în mod normal, ar trebui să pună în gardă toate instituțiile europene care verifică respectarea drepturilor omului, reforma în justiție și lupta anticorupție în R. Moldova. Cu atât mai mult, cu cât, pe de o parte, nimeni nu crede că Vlad Filat ar fi cheie de biserică, dar, pe de altă parte, el a fost băgat la pușcărie în baza unor dovezi mincinoase. Prin urmare, întrebarea la care se caută răspuns este următoarea: de ce procurorii au uzitat de falsuri în loc să găsească probe veridice pentru a-și susține învinuirea în acest răsunător dosar?

1 miliard, 320 de milioane, 250 de milioane sau 176 de milioane

Primele dubii care dau de înțeles că dosarul ar putea fi fabricat la comandă au apărut de la bun început, când s-a anunțat că Filat a fost pus sub învinuire ca urmare a unui autodenunț al primarului de Orhei Ilan Shor. Să nu uităm că același Shor, care este învinuit în alt dosar de delapidarea și spălarea a 5 milioane de lei, a depus mai târziu și un denunț contra lui Veaceslav Platon, care în general a avut același efect – supranumitul raider nr. 1 din CSI a fost imediat pus în cătușe. Ulterior, primarul de Orhei a fost eliberat din arest și dosarul său a început să se tergiverseze. Dacă suntem atenți și observăm că atât Filat, cât și Platon, îi stricau borșul lui Vlad Plahotniuc, aceste mișcări de pe tabla de șah a justiției noastre devin clare. Astfel, Ilan Shor a devenit pionul cu care „împăratul” va juca în voie până va fi nevoit să-l pună la bătaie.
Al doilea detaliu care a stârnit îndoieli în privința onestității acuzatorilor de stat a fost suma pe care ar fi furat-o Filat de la Banca de Economii.

În timp ce societatea a fost manipulată la greu, astfel încât mulți oameni de rând cred că Filat a pus în buzunar întreg miliardul dispărut din sistemul bancar, Ilan Shor a scris în autodenunțul său că l-ar fi mituit pe fostul premier cu numai 250 de milioane de lei, după care, în judecată, el ar fi majorat această sumă la 320 de milioane de lei. La rândul său, ex-procurorul general Corneliu Gurin a jucat cu cifrele altfel. Inițial și el anunța în Parlament suma de 250 de milioane de lei, pentru ca peste câteva luni să spună deja că e vorba de numai 176 de milioane de lei. Mai bine zis, până la urmă, nimeni nu a înțeles câți bani anume a primit drept mită Filat de la Shor, la fel cum nimeni nu poate găsi răspuns la o altă întrebare: de ce nu a fost condamnat și primarul de Orhei pentru dare de mită, mai ales că acești bani nu i-au aparținut lui, ci au fost estorcați dintr-o bancă a statului, adică din banii noștri?

Martori inventați și mașini dăruite înainte de a fi produse

Însuși modul în care acești bani au fost scoși din Banca de Economii (BEM) rămâne a fi un mister. Reporterii CIJ au discutat cu trei tinere din Federația Rusă, care, dacă dăm crezare sentinței de condamnare a lui Filat, ar fi intermediat pretinsa mituire, transmițându-i premierului banii primiți de la Shor. În realitate, însă, aceste fete susțin că nu au fost niciodată în R. Moldova și că habar nu au cine sunt Vlad Filat și Ilan Shor.
Un alt martor fals, potrivit altei investigații a CIJ, este cunoscutul bancher rus Pavel Neumîvakin. În dosarul Filat se arată că, în februarie 2013, rusul ar fi pus la cale preluarea unei părți a activelor neperformante de la Banca de Economii în cadrul unei întâlniri cu fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu. Dar și Neumîvakin, aflând de la reporterii Centrului despre aceasta, a declarat surprins că aude pentru prima dată despre dosarul Filat și că nu știe nimic despre tranzacțiile de la BEM.

Aceeași sursă anunță că și acuzația adusă lui Filat precum că, în 2013, ar fi primit drept mită de la Shor un automobil „Porsche Macan” este o făcătură, deoarece, în realitate, această mașină a fost produsă și importată în R. Moldova în 2014. Astfel, nu putem exclude faptul că ședințele de judecată în procesul Filat s-au desfășurat cu ușile închise din cauza că procurorii și judecătorii au încercat să ascundă de ochii lumii toate aceste falsuri.

O urmărire penală corectă ar fi putut scoate la iveală alte nume mari

Nu pun mâna în foc și admit că aș putea greși, dar totuși am impresia că R. Moldova a avut foarte puțini demnitari de rang înalt care să fi fost curați ca lacrima și să nu fi întins măcar un deget la avutul statului. Nu pentru că ar fi oameni răi, ci pentru că puterea corupe. Și, de s-ar dori, cred că aproape toate fostele prime persoane ale țării noastre ar putea fi băgate la răcoare. Dacă, însă, vorbim despre Vlad Filat, care a fost oponentul principal al lui Vlad Plahotniuc, și dacă privarea acestuia de libertate a reprezentat un scop primordial pentru actuala guvernare, pare chiar incredibilă neputința procurorilor de a găsi dovezi indubitabile pentru a-l pe pune la respect. Nu neapărat pe cazul BEM.

Tocmai această situație creează impresia că groparii lui Vlad Filat și-au dorit nu doar să-l elimine de la putere, dar și să facă din el un țap ispășitor în cazul jafului secolului, pentru a potoli spiritele în societate și pentru a mima căutarea miliardului în fața partenerilor noștri externi. Firește, nimeni nu crede că Filat nu a pus umărul la delapidarea banilor din cele trei bănci, dar problema e că o investigație obiectivă și echidistantă a fraudei din sistemul bancar ar fi putut deconspira alte nume grele din politica noastră, care fac parte din guvernarea actuală.
Iată de ce, probabil, procurorii au fost nevoiți să opereze cu „fantome”. De bine de rău altă explicație logică a falsurilor din dosarul Vlad Filat nu există. Nu putem exclude că, urmărindu-se același scop, puțin mai târziu a fost arestat și Veaceslav Platon, cel care cunoaște pe de rost schema dispariției miliardului și dă asigurări că principalul beneficiar al jafului a fost același Plahotniuc.

Ce părere va avea FMI despre amnistia fiscală?

În timp ce Filat și Platon înfundă pușcăria, Legislativul a votat mai întâi o lege, prin care cetățenii RM sunt obligați să întoarcă statului miliardul furat, iar acum are pe ordinea de zi proiectul legii privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală. Pe scurt, în opinia experților, aceasta ar însemna că majoritatea parlamentară caută pârghii pentru a legaliza inclusiv jaful secolului. Drept urmare a nemulțumirilor societății civile în acest sens, zilele trecute, spicherul Andrian Candu a promis că nu va pune la vot amnistia fiscală în a doua lectură până când proiectul nu va fi supus unei expertize a Băncii Naționale, a FMI și a structurilor europene. Dacă Andrian Candu se va ține de cuvânt, va fi foarte interesant să aflăm ce părere va avea FMI în această privință. Cel puțin, decizia lor va arăta cu mai multă precizie fața adevărată a unor lucruri.
Cât privește soarta lui Vlad Filat, el ar putea vedea libertatea după ce dosarul său va ajunge la CEDO, care e imposibil să nu observe toate erorile comise de magistrații noștri.