Interesul pentru tradiții nu se stinge, dimpotrivă, cunoaște o reînviere, mai ales dacă numărăm festivalurile etnofolclorice organizate în ultimii ani. Elena Ețcu este una dintre promotorii renașterii tradițiilor naționale. A creat un brand prin prisma căruia ne îndeamnă să iubim portul nostru național.
În 2006, Elena Ețcu a renunțat la cariera sa de biochimist pentru a readuce la viață tradițiile noastre. A fondat o marcă de produse moderne cu caracter tradițional cunoscut astăzi cu numele Etnopera.
La mijlocul lunii martie, Etnopera a prezentat colecția de vară în cadrul prezentării de modă „Din Inimă”, care a fost dedicat susținerii și cunoașterii producătorului autohton. Pentru sezonul cald, creatorul ne recomandă, pe lângă cunoscutele ii, să adăugăm în ținutele noastre și alte haine din portul național. „De fiecare dată mă strădui să arăt un element nou al costumului popular pentru cel care nu îl cunoaște”, explică Elena Ețcu. Ea a adus în fața publicului fuste lungi cu diferite franjuri, dantele și broderii. Fustele maxi împodobite frumos erau foarte des întâlnite în zona din sudul țării în secolul trecut. „Anul acesta am observat și o tendință la nivel mondial de a purta fustele lungi. Așadar, prin această ținută ne apropiem mai mult de tradițiile noastre, fiind în pas cu tendințele din lumea modei”, a menționat fondatoarea brandului.
Tendințe moderne și caracter tradițional
În colecția pentru sezonul cald se regăsesc bluze stilizate, care sunt confecționate din șifon. „Este foarte important să știm să deosebim o ie de o bluză stilizată”, spune meșterul popular. Ia este cămașa încrețită în jurul gâtului, de altfel, un element definitoriu al hainei naționale. Mâneca iei are un decor din trei părți, format din altiță, încrețul și râurii (n.red.: cusătură în linii șerpuitoare, care împodobește mânecile, de la altiță la manșetă). În schimb, bluza are doar câteva elemente etno.
Pentru producerea articolelor Etnopera, sunt folosite stofe aduse din Emiratele Arabe Unite. „Ne străduim să avem cea mai bună materie primă, iar pentru ii, folosim marfa de import. Ea este de o calitate mai bună, mai rezistentă și firul este mai ascultător. Clienții prețuiesc calitatea care rezistă în timp”, a menționat creatoarea.
Locuri de muncă în spațiul rural
În nucleul atelierului lucrează în jur de 35 de femei, care asamblează piesele vestimentare. Dar, pe lângă acestea, în cadrul proiectului activează mai multe femei de la distanță. Acestea sunt dispersate prin diferite raioane: Orhei, Călărași și Strășeni, care brodează și croșetează manual elementele din viitoarele produse. „Ne străduim să aducem lucrul cât mai aproape de casa femeii, să creăm locuri de muncă în spațiul rural” a menționat Elena Ețcu.
Creatoarea ne-a explicat că fiecare regiune geografică are ornamente specifice. În țară sunt patru zone bine evidențiate: centru, nord, sud și zona transnistreană. În zona de centru sunt specifice culorile roșu și negru, cu ornamente geometrice, foarte stilizate. În nordul țării culorile se înverzesc, se fac mai nordice, verdele e mai intens, apare culoarea albastră și mov. Predomină compozițiile florale un pic stilizate cu flori mărunte. Iar la sudul țării, găsim culori mai calde: apare mult galben, portocaliu, verde cald, compoziții florale cu flori mari.
„Pentru noi, basarabenii, este actual acum să trecem la ornamente cât mai mici, așa cum era pe vremuri, la cruciulița cea măruntă și florile mărunte. Noi educăm clienții noștri și le explicăm că e bine să opteze pentru elementele și culorile care ne reprezintă”, a adăugat Elena Ețcu.
Semnificația simbolurilor de pe hainele tradiționale
Pe lângă tendința de a purta ia, clienții au început să se intereseze de simbolurile de pe haină. Pe vremuri, când iile se brodau, fiecare floricică sau element avea o semnificație, un mesaj de transmis. Femeile alegeau cu măiestrie simbolurile care îi vor aduce celui care o poartă noroc, putere sau protecție. Creatoarea iilor ține neapărat să vorbească cu clienții ca să le intuiască caracterul și să le propună ornamentele cele mai potrivite. „La strămoșii noștri, fiecare gen de cusătură era numită într-un fel, parcă ar fi fost o vrajă, un descântec. Ne străduim unde putem să cercetăm și să implementăm și această metodă”, ne-a spus Elena Ețcu.
„Este actual să știm de unde ne tragem”
De curând, brandul și-a lansat un magazin online unde clienții din țară, dar și de peste hotare, pot face comanda. Atunci când pleacă în străinătate, oamenii ar dori să ia cu ei ceea ce le-ar aminti de țara natală. „Oamenii cumpără ceva mai aproape de suflet – haine populare, care i-ar evidenția din mulțime și le-ar întări caracterul”, a adăugat modelierul.
Clienți din Japonia, China, Australia, Republica Africană de Sud, Canada, SUA, Italia și Franța port creațiile portului național de la Etnopera. Printre aceștia se numără ambasadori, foști președinți de state, artiști, coruri bisericești și oameni cu sufletul frumos.
„Mă bucur să vad tendința pe care am vrut să o inoculez din nou. Numai așa ne vom păstra verticalitatea, demnitatea din tată în fiu, păstrând demnitatea de naționalitate sau etnie”, a spus creatoarea hainelor Etnopera.
