Actualitate

Există destulă forță în cadrul Uniunii Europene ca în final să se ofere undă verde negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina

Cred că există destulă forță în cadrul Uniunii Europene care să învingă barierele, iar Republica Moldova și Ucraina ar putea primi undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Editorialistul Nicolae Negru a declarat pentru Moldova 1 că politicienii nu trebuie să dramatizeze situația creată, ca urmare a ultimelor declarații făcute de oficiali europeni, care s-au arătat împotriva Ucrainei.

Dacă răspunsul va fi unul negativ, acest lucru nu înseamnă o înfrângere pentru Republica Moldova, iar reformele sunt în beneficiul cetățenilor.

Editorialistul „Ziarului Național”, Nicolae Negru, a fost invitatul emisiunii „ÎN CONTEXT”, iar textul interviului îl vedeți mai jos.

Radu Osipov: Așadar, parcă nimeni nu a reușit să-l convingă pe Viktor Orban să renunțe la vetoul contra Ucrainei. Mai sunt șanse mâine, chiar la masa rotundă a Consiliului. Și cum credeți, de ce Viktor Orban este atât de hotărât să nu voteze pentru Ucraina, făcând probleme de fapt proiectului de extindere a Uniunii Europene?

Nicolae Negru: E o enigmă, la drept vorbind. Doar primul-ministru al Ungariei a votat atunci când s-a cerut statutul de candidat pentru Ucraina. A fost o decizie geopolitică dictată de război, dictată de circumstanțele care s-au creat în urma acestui război. Prin urmare, prim-ministrul Ungariei putea și atunci să spună că nu este pregătită Ucraina, că e nevoie de o strategie. Pe urmă, el a invocat absența unei legi potrivite sau adecvate a minorităților, mai bine zis, a educației în limbile minorităților. Acum, această lege a fost adoptată de Parlamentul din Ucraina. A fost consultată cu Comisia de la Veneția. Nu mai sunt pretenții, dar domnul Orban nu mai pomenește despre această lege.

Acum, ne întrebăm ce s-a întâmplat în această perioadă între acordarea statutului de candidat și acum, acest Consiliu European, care trebuie să dea undă verde pentru începerea negocierilor.

Începerea negocierilor nu înseamnă că în mod automat Ucraina devine stat membru al Uniunii Europene. E o cale destul de lungă. Negocieri pe 35 de capitole. La fiecare capitol Ungaria poate interveni și împiedica acest proces. Adică își poate expune vetoul său. De ce acum? De ce nu peste un an sau peste doi ani sau chiar la urmă? Și la final se poate interveni și spune că Ucraina nu este pregătită, noi suntem împotriva Ucrainei. În această perioadă au intervenit, probabil, niște discuții cu Putin și numai asta ar putea explica.

Radu Osipov: În același timp, domnule Negru, Ungaria nu blochează doar deschiderea negocierilor, dar și pachetul de asistență macrofinanciară pentru Ucraina. Blochează bugetul Uniunii Europene, iar pe de altă parte, Comisia Europeană a suspendat niște fonduri pentru Guvernul maghiar, fonduri europene regulate. Ar fi aceasta o parte din problemă? Pentru că și astăzi s-a discutat la Comisie dacă ar fi oare posibilă negocierea cu Ungaria, pornind de la acești bani pe care i-a suspendat Comisia să-i transfere până la urmă? Cu toate că Guvernul maghiar își dorește ca toate fondurile să fie transferate.

Nicolae Negru: Da, ar putea exista această problemă și există această problemă. Dar nu vorbește doar de aceste fonduri, fiindcă sunt anumite încălcări. Vorbeam despre ele. Ne referim la statul de drept care nu este tocmai de drept în Ungaria. Cel puțin așa spune Comisia Europeană. Dacă e acesta motivul principal, adică banii, fondurile pe care Comisia Europeană nu le alocă Ungariei, vom vedea acum seara sau mâine, poate. Dacă își va retrage acest veto al său Orban, înseamnă că asta a fost. Dar mi se pare că e mai mult decât atât, fiindcă el aduce alte argumente sau, să zicem, invocă alte motive. Că nu ar fi pregătită, că Uniunea Europeană ar avea de pierdut. Și atunci noi spunem, dar de ce abia acum i-au venit aceste idei?

De aceea eu cred că totuși e legat ceva cu Putin. Mai cu seamă că atragem atenția asupra faptului că, de exemplu, și cancelarul Austriei s-a pronunțat pentru un proces nu atât de rapid, adică care să nu facă anumite excepții pentru Ucraina.

Radu Osipov: 10 ani e un proces rapid, pentru că asta a solicitat Parlamentul European, chiar dacă până acum nu a fost stabilită o durată exactă cât trebuie să dureze negocierile. Nici o țară candidată nu a avut un termen limită. Iată, Parlamentul European spune că își dorește ca, până în 2030, de fapt nu 10 ani, dar 7 ani. În această decadă să fie închise negocierile și Uniunea Europeană să încheie un proces, un val de extindere. Pentru că, acum, în aceste momente, cel puțin, și-a pus în plan Uniunea să continue extinderea spre est și să ajungă la 30 și ceva de state membre.

Nicolae Negru: E o decizie strategică și principială în noile condiții. Adică în condițiile când Rusia a încălcat legislația internațională, vrea să răstoarne ordinea mondială. Să desființeze de fapt, ordinea mondială existentă, care a fost stabilită în 1975 prin Acordul de la Helsinki, care vorbește despre inviolabilitatea frontierelor, deci frontierele care sunt nu trebuie să fie încălcate. Pe urmă, rezolvarea problemelor doar prin negocieri, dacă apar anumite probleme între diferite state. Neamestecul în afacerile interne, neaplicarea amenințărilor cu folosirea armelor, în cazul de față, iarăși e o încălcare. Și, apropo, Uniunea Sovietică a jucat atunci un rol important în stabilirea acestor principii.

Acum, iată, Rusia le încalcă. Și asta vrea Parlamentul European și Uniunea Europeană, și toată lumea asta vrea – ca ordinea care există să fie menținută în continuare, fiindcă, dacă se încalcă această ordine, mâine-poimâine orice stat poate să înainteze niște pretenții teritoriale. Avem o sumedenie de cazuri, chiar în cadrul european sunt pretenții diferite.

Și atunci, de la această perioadă de pace, de prosperitate, intrăm într-o perioadă de instabilitate, de războaie, de conflicte permanente.

De aceea eu cred că domnul Orban nu are dreptate, nu joacă de partea corectă. Într-un fel, el ridică mingea la fileu agresorului, Rusiei, în cazul de față, și lovește, e un cuțit în spatele Ucrainei, de fapt, asta face el.

Radu Osipov: Dacă e să revenim la Republica Moldova, niciun șef de stat sau de guvern nu s-a pronunțat declarativ împotriva Republicii Moldova. Totuși, dacă există Pachetul Republica Moldova – Ucraina, pachetul politic și un vot împotriva Ucrainei ar însemna un vot și împotriva Republicii Moldova. Sunt unele păreri că nu ar fi o înfrângere sau ar fi, cel puțin, o amânare care ne permite să obținem acest vot politic mai târziu. Pentru că, în martie, de fapt, ar trebui să înceapă negocierea tehnică pe fiecare capitol.

Nicolae Negru: În martie, Comisia Europeană trebuie să elaboreze un alt raport privind îndeplinirea recomandărilor stabilite atunci când am obținut statutul de candidat. Din nouă recomandări, noi am îndeplinit șase. La alte trei avem de lucru, dar am evoluat, adică nu stăm pe loc. Se dramatizează foarte mult această situație. Am văzut că unii politicieni de acum vorbesc despre o catastrofă sau vorbesc despre o înfrângere.

Nu este nicio înfrângere. Noi avem acest statut de candidat, ne mișcăm înainte. Ceea ce facem acum este în folosul Republicii Moldova. Adică nu s-au făcut degeaba aceste reforme, sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

S-ar putea, din punctul meu de vedere, ca joi – vineri să se ia o decizie privind începerea negocierilor. Dar nu acum să se înceapă negocierile, nu imediat cum se încheie ședința Consiliului European. Dar, să zicem, atunci când vom avea alt raport al Comisiei Europene și acolo se va stabili că Republica Moldova și-a îndeplinit condițiile. Față de noi nu există rezerve. Cel puțin nu vedem noi lucrul ăsta.

Unele lucruri se văd pe scenă, dar altele se produc în culise. S-a întâlnit Macron cu Orban, de exemplu. Iată, o să se întâlnească președintele Consiliului European, Charles Michel. S-ar putea ca acum, la finiș, să se rezolve ceva. Vom vedea.

Dar cred și sunt de acord cu cei care spun să nu dramatizăm. Procesul a pornit. Acum unii e clar că o să încerce să pună bețe în roate. Vedem cine încearcă să facă lucrul acesta. Cred că există destulă forță și în cadrul Uniunii Europene care să dea la o parte, care să învingă această barieră.

Radu Osipov: Domnule Negru, vă mulțumesc mult pentru aceste lămuriri. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.

Nicolae Negru: Și eu vă mulțumesc.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Ioana Crețu

Ioana Crețu este o jurnalistă specializată în politică, economie și relații internaționale.

comentarii

  1. Nici n-ar trebui sa va pese decat de razboiul Ucrainei ! Daca Rusia nu trece de Odesa sau trece de ea, aceasta este PRINCIPALA voastra problema cu adevarat IMPORTANTA ! Restul…. cacaturi neimportante. Daca Ucraina rezista este ca si cum ati fi de facto in UE. Daca pica Ucraina…. adio UE, doar daca nu cumva va miscafi foarte, foarte repede.

  2. “Forta” Uniunii au fost cele 18 miliarde de EUR din PNNR deblocate pentru Ungaria, care asa si-a vazut interesele atinse si s-a abtinut de la vot. Cu Austria s-a rezolvat si mai simplu prin adaugarea Bosniei pe lista candidatelor ca si a Giorgiei, ambele tari cu puternica influenta ruseasca in prezent. La Georgia chiar pasi negativi in ultima perioada.
    Oricum daca in RM vor continua votarile pentru PSRM si noile alias Sor, statutul RM va ramane nemodificat si o sa tot negocieze oficialii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *