Expert: „UE vrea să folosească FMI pentru a expune R. Moldova, guvernarea şi instituţiile, unui control şi mai riguros”

Curtea Europeană de Conturi a constatat într-un raport referitor expres la Republica Moldova că sprijinul financiar acordat de UE pentru refacerea sectoarelor justiției, finanțelor publice, sănătății și apei s-a soldat cu nişte mici progrese doar. Şi asta în condiţiile în care din 2007 Republica Moldova este ţara vecinătăţii estice a UE care a primit cel mai mare ajutor financiar, de 782 de milioane de euro.

Despre ce presupune acest raport din punctul de vedere al acţiunilor Comisiei Europene şi al autorităţilor moldovene, Dionis Cenușă, expert asociat la Centrul analitic independent Expert Grup, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă. 

Expertul a spus că raportul este unul destul de important pentru că e vorba de o evaluare obiectivă a asistenţei financiare pe care a oferit-o UU, în patru sectoare importante. Două din ele ţin de funcţionarea instituţiilor şi anume justiţie şi finanţe publice. Alte două ţin de bunăstarea populaţiei – sănătate şi domeniul apei.

„Curtea a atras atenţia la neajunsurile în acordarea asistenţei bugetare de către UE şi vrea să influenţeze UE în modul cum acordă această asistenţă mai curând, decât să facă careva presiuni asupra Republicii Moldova. Până la urmă, foarte mult depinde de condiţiile pe care le impune Bruxelles-ul. Republica Moldova este nevoită să accepte condiţiile pe care le impun UE şi alţi donatori externi. De aceea, raportul contează foarte mult pentru a îmbunătăți, a fortifica capacitățile europene în acordarea asistenţei şi nu atât pentru a influența într-o oarecare măsură atitudinea Chişinăului. Deşi, în declaraţiile premierului cred că putem citi o anumită îngrijorare ce vine din partea Cancelariei de Stat, adică s-a citit acest raport şi de către Guvernul Republicii Moldova”, a afirmat expertul.

În interviu, Dionis Cenușă a mai adăugat că potrivit concluziilor din raportul Curții de Conturi s-a observat că problemele din țara noastră s-au dezvoltat în timp şi au fost de natură diferită. „Spre exemplu, Curtea atrage atenţia la faptul că principiul „mai mult pentru mai mult” s-a aplicat nu tocmai corect, adică nu au fost foarte bine justificate 90 de milioane oferite în perioada 2012-2014, având în vedere că în această perioadă, mai exact în 2013, am avut o criză instituţională în Republica Moldova. Criza instituţională a fost legată de guvernare, de coaliţia de la guvernare, au existat anumite conflicte în interiorul acesteia. Prin urmare, care a fost logica UE să ofere ajutor bugetar de 90 de milioane în condiţiile în care instituţiile s-au demostrat a fi incoerente?”, a precizat politologul.

La întrebarea dacă autorităţile moldovene sunt acum în aşteptarea unui Acord cu FMI şi a dezgheţării fondurilor europene care au fost blocate în urmă cu un an, expertul a răspuns că în UE vrea să folosească FMI pentru a expune Republica Moldova, guvernarea şi instituţiile, unui control şi mai riguros, având în vedere schimbările de instrumente şi de abordări aplicate de UE, cum ar fi, de exemplu, o supraveghere mai atentă asupra transparenţei banilor publici, instrumentul de condiţionalitate pe care UE are de gând să-l aplice.

Continuare pe europalibera.org