De această părere sunt mai mulți juriști și doctori conferențiari universitari care au prezentat studiul „Statutul forțelor pacificatoare în dreptul internațional: Cazul Republicii Moldova”.
În cadrul panelului de discuții a fost discutat rolul și misiunea forțelor rusești de pacificare în Republica Moldova, lipsa imparțialității forțelor implicate în conflictul transnistrean și necesitatea schimbării tratatului de negocieri.
Constatările studiului arată că ineficiența actualului format de negocieri a devenit evidentă, dat fiind faptul că pe parcursul anilor s-a constatat că Republica Moldova de facto s-a aflat într-o totală izolare, neavând nici o susținere reală, cu excepția unei asistențe formale din partea OSCE și a suport declarativ din partea Federației Ruse. „Obiectivele acordului semnat la 21.07.1992 nu au fost și nici nu s-au dorit a fi atinse, iar situația din zonă pare a fi una provocatoare de fiecare dată, atunci când autoritățile de la Chișinău încearcă să promoveze o politică independentă în interesele propriilor cetățeni”, relatează autorului studiului Vitalie Gamurari, doctor conferențiar universitar din cadrul Academiei de Științe a Moldovei.
Federația Rusă a încălcat sistematic prevederile Acordului din 1992 prin susținerea administrației de la Tiraspol în introducerea unor pseudo-posturi vamale și de frontieră și încălcarea conceptului asistenței umanitare acordate de către un stat.
„Atâta timp cât unul din semnatari încalcă acordul, el trebuie schimbat. Iar statutul Federației Ruse ca stat mediator trebuie contestat. Anexarea Crimeii a demonstrat întregii lumi faptul, că și atunci când există, în cadrul Consiliului de Securitate ONU, angajamente privind integritatea teritorială și a inviolabilitatea frontierelor unui stat suveran, unul din garanți (Federația Rusă) și-a permis să încalce în mod fățiș angajamentele sale asumate pe plan internațional ”, a adăugat Vitalie Gamurari.
În aceste condiții, autorul studiului consideră necesară înlocuirea actualului format al forțelor de menținere a păcii cu observatori civili și polițienești. De asemenea, intensificarea dialogul diplomatic cu instituțiile Uniunii Europene pentru implicarea cât mai activă în procesul de reglementare a conflictului.
Datele studiului mai arată evoluția declanșării conflictului transnistrean, rolul OSCE în crearea formatului de negocieri privind reglementarea acestui conflict, criteriul umanitar în activitatea Operațiunii de Menținere a Păcii și responsabilitățile statului în tratarea acordului de negociere. Studiului a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul financiar al Fondului Național pentru Democrație. Prezentarea lui a avut loc cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la începutul războiul rece, la 2 martie.
Dumitrița Dicusar, stagiară
