Drumul până la Hânceşti, unde urma să aibă loc o întâlnire cu producătorii locali, l-am parcurs împreună cu Gheorghe Malcoci, preşedintele organizaţiei regionale Chişinău a FNFM. De la el aflu că cei şase fermieri au venit să-şi împărtăşească experienţa în domeniul relaţiilor directe dintre producător şi consumator, în cel al viticulturii, vinificaţiei, precum şi al turismului rural. În maşina sa fac cunoştinţă cu Alain Guiffes şi Francine Freulon. Ambii sunt din regiunea Anjou şi fac parte din Asociaţia pentru menţinerea agriculturii ţărăneşti. Alain este proprietarul unei ferme de vite, iar Francine – reprezentanta unui grup de consumatori. Ei îmi povestesc că în Franţa a fost soluţionată demult problema comercializării producţiei, aici fiind stabilit un parteneriat direct între producător şi consumator. Astfel, la începutul sezonului, fermierul semnează contracte cu un grup de consumatori. Primul se angajează să furnizeze produsele de care au nevoie consumatorii, iar aceştia, făcând iniţial nişte investiţii, se obligă să le cumpere. O dată pe săptămână, consumatorii vin la producător să-şi ridice coşul cu produsele agricole necesare. În asemenea mod, timp de o oră, fermierul îşi vinde pe loc producţia. „Este ceea ce în Franţa se numeşte agricultură cu faţă umană”, ne explică translatoarea noastră, Mihaela Veţan din Timişoara, expertă în logistică relaţii directe producător-consumator, care, la rândul ei, deja al treilea an implementează în România acest parteneriat, practicat în Franţa din 2001. Apropo, în Japonia de sistemul respectiv beneficiază 30 la sută din populaţie.
Alain Giuffes, împreună cu doi asociaţi ai săi, activează din 2007. El are 60 de vaci, 40 de porci, o minifabrică şi o moară. Comercializează lapte, smântână, brânză, iaurt şi făină. În prezent are contracte cu 220 de familii. Distribuţiile se fac de patru ori pe săptămână, când vin după produse câte 60 de oameni. Comercializarea este organizată fie la fermă, fie la o şcoala agricolă, care le-a pus la dispoziţie spaţiul necesar. Astfel, fermierul nu mai are nevoie de intermediari, nici să se ducă la piaţă, iar cumpărătorul – la magazin. În plus, deoarece producţia este procesată, producătorul câştigă de trei ori mai mult.
Asociaţia pentru menţinerea agriculturii ţărăneşti (AMAP) a fost creată de consumatori, ne explică Francine Freulon. Ei se asociază împreună cu rudele, prietenii, colegii şi vecinii şi-şi găsesc producătorul, criteriul de alegere fiind calitatea produselor. „Acum ştiu ce mănânc şi-mi iau coşul cu produse fără să deschid portmoneul”, afirmă ea. „Un alt motiv pentru care am creat un asemenea parteneriat, ne spune doamna Freulon, îl constituie faptul că în Franţa micii producători sunt pe cale de dispariţie şi ei trebuie susţinuţi, ca să-i păstrăm pentru generaţiile viitoare”.
„Vrem să salvăm micul producător”
La Hânceşti l-am cunoscut şi pe Luc Arenou, expert în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. El deţine 30 hectare de viţă-de-vie. Din recolta obţinută la fiecare hectar produce câte 3,5-5 mii litri de vin ţărănesc. Francezii nu au nevoie de o autorizaţie specială pentru a comercializa vinul ţărănesc. De obicei, se efectuează o degustaţie de către experţii care apreciază calitatea vinului, apoi vinul e îmbuteliat în sticle cu marca producătorului, iar denumirea băuturii este aleasă după propriul său plac. În acest sens, el le-a sugerat producătorilor moldoveni să-şi numească vinurile cu numele gospodăriei lor ţărăneşti sau al localităţii de unde provin. Luc Arenou a spus că este încântat de cunoştinţele destul de profunde ale moldovenilor privind cultivarea viţei-de-vie şi a producerii vinului. „Republica Moldova produce mult vin, însă nu are unde să-l comercializeze. Este necesar să diversificaţi piaţa de desfacere. Să nu uitaţi că viitorul viticulturii moldoveneşti e în mâinile voastre!”, a mai spus vinificatorul francez.
La rândul lor, soţii Jean Clode şi Martine Colibet, experţi în turismul rural, au venit cu mai multe sugestii pentru dezvoltarea acestui domeniu în Republica Moldova. „Aveţi locuri nespus de pitoreşti, bucate şi vinuri alese şi ar fi un mare păcat să nu dezvoltaţi această ramură profitabilă”, au constatat ei.
O informaţie amplă despre situaţia viticulturii din raion a fost prezentată de către Nicolae Buruiană, şef adjunct al Direcţiei agricole a Consiliului raional Hânceşti. El a menţionat că din cele 10024 ha de viţă-de-vie din raion doar 60 la sută sunt productive. Totodată, producătorii n-au unde să-şi comercializeze strugurii, iar din cele 14 fabrici şi linii de prelucrare funcţionează doar patru. În plus, terenurile sunt parcelate, în raion activând 29 mii de gospodării ţărăneşti. „Vrem şi noi să salvăm micul producător, însă lipsa investiţiilor şi a pieţei de desfacere ne creează mari probleme”, a mai subliniat el.
Imediat după întrunire, fermierii francezi au vizitat doi producători agricoli. În pofida tuturor greutăţilor cu care se confruntă aceştia, oaspeţii s-au convins că şi hânceştenii au cu ce se mândri. Tudor Coroban, preşedintele SRL „Zina-agro”, de exemplu, dispune de un frigider cu o capacitate de 22 tone de struguri sau 36 – de mere, iar Tudor Braga are în posesie 30 de hectare de vie şi utilaj modern de fabricare a vinului.
Spre seară, oaspeţii s-au deplasat la pensiunea de la Costeşti, al cărui patron este Gheorghe Diaconu. Aici, fermierii francezi au avut o întâlnire cu viceministrul Agriculturii, Ştefan Chitoroagă. El a prezentat situaţia în ansamblu a agriculturii din întreaga republică, caracterizând-o drept destul de gravă. „Fiind fermier, am venit la minister cu un singur scop – de a reforma sectorul agricol. Dar pentru a relansa agricultura Moldovei este nevoie de investiţii în sumă de circa 1-1,5 miliarde de dolari”, a afirmat el. „În Moldova se consumă mai mult votcă, bere şi coniac. Ca să redresăm situaţia, am efectuat modificări în Codul Fiscal şi am mărit accizele la aceste băuturi, iar la vin le-am lăsat intacte”, a specificat vorbitorul.
La sfârşit, Luc Arenou a servit gazdele cu vin de-al său, iar oaspeţii le-au mulţumit localnicilor pentru primirea călduroasă de care au avut parte.
